Din 2019 nu mai suntem gardieni. Suntem polițiști de penitenciare și ne dorim ca aceasta să nu fie doar o haină nouă ci și o nouă personalitate. Dupa un 2020 de groază, făcând permanent serviciu cu teama focarelor de coronavirus și reușind cumva să ținem lucrurile sub control, iată ca vine un 2021 cu o mica rază de soare, culmea tocmai după vizita celui mai temut for de control din domeniul nostru. Nu numai că învățăm să nu ne mai fie rușine cu ocupația pe care o avem, dar culmea, apare riscul să devenim chiar mândri de munca noastră. Așa cum respingem denumirea de gardieni care trezește amintirea torționarilor comuniști, așa ne dezicem și de acuzele privind rele tratamente sau chiar tortură.

Nu avem resurse nici materiale și nici umane suficiente. Nu ne descurcăm cu multe. Dar cu puținul pe care îl avem și cu multă pasiune în ceea ce facem, reușim minuni. Sistemul penitenciar din România este departe de perfecțiune, dar dacă este să socotim evenimentele negative care apar, suntem la ani lumină (în sens pozitiv) de sutele de evadări din alte țări sau de miile de agresiuni contra personalului din penitenciarele din Franța sau din Regatul Unit, ori chiar de constatările CPT în tările respective. La finalul vizitei făcute recent în România de Comitetul pentru Prevenirea Torturii, aflăm detalii în mod oficial din Comunicatul ministerului Justiției. CPT nu a omis să menționeze problemele mari pe care încă le avem în planul infrastructurii și a resurselor umane:

Comunicat de presă

În perioada 10-21 mai a.c., a avut loc vizita în România a misiunii oficiale a delegației Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT).

Pe parcursul misiunii delegaţia a avut întrevederi atât la nivel înalt, cât şi cu experţi din cadrul următoarelor instituţii: Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Delegaţia CPT a vizitat următoarele penitenciare: Giurgiu, Galați, Craiova, Mărgineni; precum şi următoarele centre de reţinere şi arest preventiv: Bucureşti – Centrele nr. 1 şi 2, Prahova – Câmpina, Giurgiu, Dâmbovița, Galați, Dolj. Au fost purtate, de asemenea, dialoguri cu reprezentaţi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, respectiv Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În cadrul vizitei de final de misiune în România, delegaţia CPT, reprezentată la nivelul său cel mai înalt, prin prezenţa domnului Alan Mitchell, preşedintele CPT, domnul Hans Wolff, primul vice-președinte al CPT şi a doamnei Therese Maria Rytter, cel de-al doilea vice-președinte al CPT, alături de alţi şase membri şi experţi au prezentat domnului ministru al justiţiei, Stelian Cristian Ion, doamnei Gabriela Scutea, Procurorul general, domnului Bogdan Despescu,  secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi celorlalţi oficiali prezenţi la reuniune, concluziile preliminare, precizând că raportul urmează să fie supus adoptării în cursul lunii noiembrie a.c.

Delegaţia misiunii CPT a apreciat atât excelenta cooperare cu autorităţile române pe parcursul vizitei, cât şi eforturile evidente şi vizibile în sensul îmbunătăţirii în general a situaţiei locurilor de detenţie din România, îndeosebi în cazul penitenciarului Galaţi, faţă de constatările cuprinse în raportul CPT din cursul anului 2018.

Au fost apreciate rezultatele obţinute în condiţiile provocărilor suplimentare survenite în context pandemic, în special cele din programul de vaccinare, consemnându-se vaccinarea cu prima doză a peste 10.000 de persoane private de libertate. Au fost, de asemenea, semnalate problemele constatate de CPT, în special în ceea ce priveşte infrastructura, resursa umană, respectiv unele proceduri aplicate faţă de persoanele private de libertate, aspecte pe care autorităţile române s-au angajat să le abordeze cu maximă implicare şi celeritate.