În ultima zi din săptămâna care a trecut, exact la final de program, pe un tipar care a mai fost utilizat (“până luni au timp de procesat”) Directorul general ANP a transmis directorilor de unități o instrucțiune (citată mai jos) care a fost redirecționată în grupurile de dialog din toată Poliția Penitenciară, stârnind iritare în special pentru că instrucțiunea are caracter general în loc să urmărească corectarea punctuală a situațiilor disproporționate. Dupa anul 2015 când a fost deblocată plata muncii suplimentare, este practic prima tamponare decisă fără o minimă consultare, a acestui drept al polițiștilor de penitenciare, motiv pentru care subiectul s-a aflat în fruntea listei de priorități pregătite pentru întâlnirea dintre SNPP și DG ANP.

Întâlnirea a avut loc joi 10 noiembrie începând cu ora 9,30 cu ocazia celei de a doua zile de ședință a Consiliului Național SNPP la care dl. Dan Halchin a fost invitat. Dintre subiectele abordate în prima zi de ședință a consiliului, având în vedere timpul limitat alocat dezbaterilor cu DG ANP, a fost selectată următoarea listă de priorități:

1. Orele suplimentare – restricții la planificare
2. Grupele de intervenție – efecte evaluari – Focsani lipsa grupa din stat – Iasi neaprobare schimbari functii etc
3. Camerele video – procedura disciplinară personal – utilizare ca probe
4. Oferte ochelari negociate de sindicate – acces in unitati interzis
5. Solicitare SNPP sport 2 ore/sapt. + creditare
6. Spor HIV – neacordat Botosani
7. Coeficienti la nivel maxim pentru tot personalul
8. Bistrita, Gherla, BM, Aiud etc – decont chirie/rate – in “localitatile componente”

În articolul prezent, detaliem cel mai important subiect din listă și anume cel care vizează munca suplimentară și care a suscitat două ore de discuții aprinse.

Mesajul DG ANP
“O analiza comparativa pe ore suplimentare intrate in plata si evolutia la majoritatea unitatilor, nu este de natura sa mentina trendul descendent.
Pentru luni 07.11.2022 o parte din unitatile in cauza vor intocmi o situatie din care sa rezulte o planificare de recuperare a TUTUROR orelor suplimentare NOMINAL, pe fiecare angajat in parte, cu EXCEPTIA sectorului operativ.

Adresez dispozitia de mai sus directorilor urmatoarelor unitati, impreuna cu intervalul de timp alocat pt. dialogul DIR UNITATE/D.G, prin videoconf.
1) Aiud – 09.30-09.45;
2) Arad – 09.40-09.55;
3) Bacau – 10.00-10.20;
4) Baia Mare – 10.30- 10.45;
5) Rahova – 10.50 – 11.00;
6) Gherla – 11.10 – 11.20;
7) Giurgiu – 11.30-11.45.

Valabil pt toate unitatile (atat cele evidentiate, cat si cele neevidentiate):
Pana la 31.12.2022, orice planificare/efectuare de munca suplim pt stucturile din afara operativului, se va realiza numai dupa discutia initiata de director cu DG si cu aprobarea scrisa a DG;
Pt. sectorul operativ va fi realizata o analiza si vor fi date indicatii de la caz la caz prin: DG sau DGA sau dir adj DSDRP, pana in 09.11.2022.
Daca cineva simte nevoia unei dispozitii in scris cu privire la acest mesaj sau a vreunui aspect care va rezulta din discutii, cf. celor de mai sus, va rog sa-mi semnalati si primiti pe email.”

În ședința Consiliului Național SNPP, DG ANP s-a apărat de criticile primite pentru recomandarea obligatorie de mai sus, spunând că aceasta nu ar fi afectat încă pe nimeni și că nu trebuie privită ca o măsură restrictivă mai ales că nu vizează sectorul operativ. Însă putem observa cu toții în instrucțiune, atât referirile la analiza care se va efectua în sectorul operativ cât și condiționările în planificarea viitoare. Doar câțiva directori au îndrăznit să intre în contact cu DG ANP pentru planificări, restul s-au descurcat cumva acționând prompt încă din ziua transmiterii mesajului.

Din acest punct al întâlnirii, au început exemplele date de președinții filialelor SNPP, indicând efecte care de care mai ciudate ale instrucțiunii: agenți care muncesc zi lumină dar nu sunt pontați (pentru că directorul deși nu are alte soluții pentru activitatea respectivă, nu are nici curaj să sune la DG sau dacă sună este muștruluit), planificări la sectorul medical care urmăresc recuperări intensive pe termen scurt dar bulversează personalul și generează muncă suplimentară și mai multă în perioada următoare (nu contează impactul bugetar viitor, important este să respectăm instrucțiunea) etc. Dl Halchin a făcut inclusiv o aluzie la propunerea SNPP de reducere a muncii suplimentare dar și la instrucțiuni/evaluări de la nivel superior pe această linie.

Este corect, SNPP nu a revendicat niciodată “cât mai multă muncă suplimentară” în sarcina polițiștilor de penitenciare. Dimpotrivă, între politicile prezentate de SNPP la Conferința Interact II din 28 aprilie 2022, o componentă importantă a vizat reducerea muncii în plus care este dovedită ca având legătură cu scăderea alarmantă a speranței de viață în domeniul nostru. Însă munca suplimentară trebuie să scadă natural, prin ocuparea posturilor vacante (imposibilă chiar și în următorul deceniu, mai ales dacă se vor deschide unități noi), nu prin forțarea și neplata resurselor existente! SNPP se opune ferm metodelor artificiale de protejare a bugetului prin impunerea unor programe improvizate si a unor restricții care cresc presiunea la locul de muncă generând tensiuni pe toate liniile dar și vulnerabilități mai multe în activitate.

Extras din finalul propunerii SNPP privind munca suplimentară – Conferința Interact II
“Dilema: De ce nu scade volumul de muncă suplimentară la nivel de sistem? Pentru că inclusiv standardele de personal reprezintă un minim, nici măcar un decent. Nu are rost să vorbim de optim. La optim nu ar exista deloc muncă in plus. Toate reperele indicate sunt de fapt niște picături într-un ocean. Seamănă cu motivele pentru care descreșterea moderată a numărului de deținuți nu influențează dramatic standardele de personal. Daca siguranța per misiune ar putea fi măsurată și am avea acum nivelul 4 din 10, adică mult sub nivelul optim, simpla creștere la 5 nu face decât să sporească puțin siguranța misiunii nu să permită eradicarea muncii suplimentare!”

Ne lipsesc din schemă 4000 de posturi raportat la standardul calculat, la care se adaugă 3000 de posturi vacante dintre cele prevăzute prin HG! Concluzia este simplă: lucrăm cu 65%  din forțele necesare! Este drept că avem o ușoară creștere de efective în ultimul an, dar și pretențiile au crescut; a se vedea celebra Instrucțiune 1 trântită de MJ după evadarea de la Spitalul Bagdasar, în baza căreia unitățile au primit obiective mai mult sau mai puțin realiste. Să nu uităm că munca suplimentară nu se refuză de salariați și nu este blocată de sindicate pentru simplul motiv că… SE PLĂTEȘTE! Dar excesele în planificare suprapuse pe neplată, vor atrage automat refuzul efectuării de ore în plus.

Unele unități au primit ca obiectiv să crească numărul de deținuți folosiți la muncă, dar un astfel de obiectiv, în funcție de situația unităților, se realizează adesea prin compromis, de exemplu planificând agenți din administrativ în misiuni de escortare, cu promisiunea plății unor ore suplimentare. Tot prin compromis se reușește un control al orelor suplimentare în unitățile care utilizează încă deținuți pentru paza perimetrelor și/sau intră în serviciul de supraveghere fără nicio rezervă (“schimbător”), în timp ce pe secțiile de deținere (care în unele cazuri depășesc 200 de deținuți) se lucrează cu un singur agent, acordarea concediilor fiind deosebit de dificilă, situațiile de acest tip fiind nenumărate. Cei doi indicatori (ore suplimentare și zile de concediu restante) sunt interconectați și trebuie analizați la pachet.

La ședință, SNPP a dat exemple concrete pentru a explica că, deși numărul total de ore suplimentare indică o creștere per sistem, în realitate, per salariat, volumul de muncă suplimentară de fapt a scăzut! Dar era datoria ANP să facă această analiză corect și inteligent, nu să constate surprinzător de simplist că deși efectivele de polițiști de penitenciare au crescut puțin, totuși orele suplimentare nu scad, când de fapt, în realitate, “creșterea”  efectivelor reprezintă doar o mică reducere a deficitului care nu mai este de 40% ci “doar de “35%”. În legătură cu raționamentul SNPP de mai sus, se poate aprecia că am crescut de la 4 la 5, din 10, nivelul de siguranță al misiunilor. 

În ședința Consiliului Național SNPP, președintele organizației, a oferit un exemplu simplu pentru a demonstra afirmația de mai sus. Luând în discuție un schimb operativ care intră în serviciu cu 15 polițiști de penitenciare din 20 câți sunt prevăzuți în statul de funcție (standardul prevăzând un necesar real de 25 de salariați!), să presupunem că respectivul schimb primește un plus de doi oameni, ca urmare a unor concursuri. Zilnic se intră in serviciu fără nicio rezervă pe perimetru și doar cu câte un agent pe fiecare secție, reușind cu greu să se asigure câte un agent pentru a acorda concedii și prin urmare acumulând restanțe atât la concedii cât și la recuperări, respectivele ore suplimentare necompensate intrând în plată. Nimic nou pentru sistemul nostru.

Cei doi oameni care s-au adăugat pe schimb, (trecând peste detaliul că s-a întâmplat să fie chiar debutanți sau proaspăt definitivați pe funcții) completează lipsurile existente – unul dintre ei contribuie de exemplu la dublarea supravegherii iar celălalt la suplimentarea efectivelor din perimetru, fără posibilitatea de a fi utilizați exclusiv la acordare de concedii sau recuperări. Dar chiar și în situația ideală în care cei doi agenți merg strict către acordare de libere trebuie avut în vedere că și ei înșiși prestează muncă și sunt pontați inclusiv cu ore suplimentare, impactând volumul total de muncă suplimentară.  

La acest moment schimburile operative totalizează 6.000 de polițiști de penitenciare din 10.000 necesari pe standard (valori aproximative). În ultimii 2 ani creșterea a fost de 700 de oameni, deloc de ignorat, un prim indicator pozitiv (pe lângă o creștere a siguranței misiunilor și/sau a numărului de deținuți folosiți la muncă) fiind o scădere ușoară a numărului de zile de concediu de odihnă restante inclusiv pe anul 2019. Dar până la diminuarea orelor suplimentare mai este mult de lucru! Pe aceeași linie logică, dacă din totalul orelor suplimentare pe anul 2022 dăm deoparte orele prestate de cei 1000 de salariați în plus despre care vorbește Directorul general ANP, orele care rămân sunt substanțial mai puține decât cele prestate în trecut de același număr de oameni, deci avem în mod evident o evoluție favorabilă și din acest unghi.

ANP face și alte deducții greșite comparând numărul de ore din pandemie cu cel de după pandemie și constatând că în multe unități nu ar fi diferențe deși în pandemie activitățile cu deținuții s-au redus iar colegii din escorte au susținut schimburile deci numărul orelor suplimentare ar fi trebui să scadă mult. Dar situația are o anumită logică întrucât, reducerea orelor suplimentare în pandemie s-a reușit mai ales în unitățile care aveau multe puncte de lucru a căror activitate s-a oprit iar escortele au sprijinit schimburile operative. Dar multe unități nu au puncte de lucru sau au foarte puține, iar în pandemie gradul de vaccinare și numărul de îmbolnăviri au variat puternic între unități, influențând pachetul de ore suplimentare.

Întrebarea cheie (rostită de DG ANP la Consiliul Național SNPP): Care este acel moment sau prag de efective în care numărul de ore suplimentare va începe să scadă? Greu de estimat exact dar se pot face calcule, însă SNPP opinează că nu este relevant pentru o anumită decizie de luat în prezent. Cu toate acestea, în stilul cu care ne-am obișnuit membrii, avem un răspuns. Având în vedere ca 85% din orele suplimentare sunt efectuate de cei 6000 de polițiști de penitenciare care lucrează în schimburi, momentul în care volumul de muncă suplimentară poate fi controlat este acela în care toate schimburile operative ar avea efective complete raportat la standarde! Este vorba despre schimburi operative fără posturi vacante cumulat cu existența celui de-al 5-lea schimb operativ, respectiv resurse la dispoziție pentru a se intra în serviciu cu rezervele prevăzute de normele în vigoare și în special pentru a acorda concedii, astfel încât să poată fi acoperite toate posturile prevăzute conform standardelor, în fiecare zi, indiferent de numărul de absențe (concedii de odihnă sau medicale, învoiri, recuperări acordate). Ne amintim că esența standardelor propuse și demonstrate chiar de SNPP în anul 2014 este că pentru 1 post necesarul real de personal este de 1,25 salariați.

Pe de altă parte, în mod ciudat, nu reușim să obținem de la ANP un răspuns concret, la o întrebare foarte simplă: care este procentul mediu de ore suplimentare care se plătesc lunar la nivel de sistem (?), știind că maximul permis este de 3%  dintr-o anumită bază de calcul (suma tuturor salariilor de funcție, de grad și de comandă, precum și a gradațiilor). Putem aproxima noi, dacă ANP se ferește. Luând ca referință numărul total de posturi ocupate și o valoare medie ponderată a bazei de calcul menționate, rezultatul aplicării procentului de 3% reprezintă peste 1.000.000 lei/lună (net).

Dintre cele aproximativ 900.000 de ore suplimentare prestate în anul 2021 (786.000 – doar pe schimburile operative!), au fost plătite mai puțin de 400.000, restul au fost compensate cu timp liber. Rezultă puțin peste 30.000 ore suplimentare lunar, având o valoare totală de 700.000 lei (net). Prin urmare, la nivel de sistem se plătesc ore în plus, substanțial sub procentul maximal prevăzut de legislație dar MJ și ANP fac o prioritate din scăderea acestor plăți în contextul în care lucrăm cu 65% din resursele necesare! Dar noi trebuie să fim cei răbdători și înțelegători!? SNPP a cerut o întrunire cu ANP în care să fie analizată situația la nivel de sistem, dar cu toate datele pe masă și cu deschidere la dialog nu numai la instrucțiuni.

În articolul următor vom detalia și celelalte subiecte discutate

Pregătiri de acțiune – echipament de protest distinctiv – președinți de filiale SNPP