Tăieri versus memorandumuri. Un final de an extrem de dificil

O nouă ordonanță de austeritate

Fiecare măsură legislativă prin care se restricționează cheltuieli, trebuie în mod obligatoriu să includă anumite supape de reglaj, în lipsa cărora se pot instala blocaje. Practica uzuală era de introducere a unor excepții expres în actul normativ respectiv, însă atunci când lista de excepții necesare este mai vastă chiar decât legea în sine, se cere o altă soluție, în special pentru dinamizarea procesului legislativ care riscă să se încurce în excepții. Această soluție alternativă este memorandumul de exceptare de la restricții, care este prevăzut în actele normative și se depune în analiză ulterior adoptării legii. Guvernul nu are interes să înfunde toate drumurile. Are doar nevoie de control total pe cheltuieli, astfel încât își trage aproape comanda unică a bugetului.

Astfel, prin OUG 34/2023 aprobată în luna mai a anului curent, au fost suspendate concursurile precum și ocuparea posturilor vacante inclusiv în Poliția Penitenciară, dar prin memorandum s-a solicitat și s-a aprobat deblocarea, memorandumul fiind prevăzut ca instrument și soluție în cuprinsul actului normativ (art 4 alin 5: prin excepție, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante). Astfel de memorandumuri se depun și pentru controlul dar și dinamizarea execuției bugetare (a cheltuielilor).

Pe aceeași frecvență s-a procedat și cu legea privind măsurile fiscale, recent asumată de Guvern (urmează publicarea Deciziei CCR prin care se respinge sesizarea de neconstituționalitate, apoi promulgarea și publicarea legii), precum și cu OUG-ul care urmează a fi adoptat în scurt timp pentru reducerea cheltuielilor bugetare. La discuțiile purtate cu Ministerul de Finanțe în Comisii de dialog social, în CES sau cu ocazia mitingului din 21 septembrie, explicațiile oferite indică probleme majore cu încasările la bugetul de stat, de unde necesitatea unui control cât mai strict pe cheltuieli.

Inclusiv în ședința CES de astăzi, reprezentantul MF a declarat că nu se taie bugete ci doar se restricționează cheltuieli. În loc de exceptarea unor situații în cuprinsul actelor normative cu reducere de cheltuieli, se va merge pe memorandumuri ulterioare, motiv pentru care SNPP a semnalat ANP necesitatea pregătirii din timp a fundamentărilor necesare pentru susținerea și aprobarea unor memorandumuri de exceptare punctuală de la restricții, evident în tandem cu ordonatorul principal, Ministerul Justiției.

Sub denumiri pompoase de legi, se ascunde de fapt incapacitatea de a guverna altfel decât prin tăieri și restricții: măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență etc. Salariații din sistemul public decontează toate disfuncțiile fiscale din România, dar și sectorul privat resimte de data aceasta efectele problemelor bugetare pe care le traversăm în plină implementare a PNRR care aduce în România miliarde de euro din care nu vedem nimic.

Unul dintre efectele încasărilor la buget disproporționat de mici față de cheltuieli este și absența rectificării bugetare fără de care toate instituțiile publice au mari probleme cu închiderea anului în condiții bune. La întâlnirea cu Ministrul Finanțelor derulată pe 21 septembrie, SNPP a pus problema angajamentului luat de MAI privind actualizarea sporurilor, demers pus în legătură directă cu rectificarea bugetară prin care trebuie asigurate fondurile necesare. Răspunsul a fost încă de atunci că este foarte posibil să nu mai aibă loc rectificarea având în vedere încasările slabe. Prin urmare doi miniștri de interne au promis în gol. Guvernul României nu-și poate susține angajamentele. La acest moment nu mai există nicio perspectivă concretă în acest plan, tot focusul fiind îndreptat pe minimizarea impactului valului de măsuri de austeritate care va cădea în cel mai scurt timp peste România.

Proiect de OUG privind măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență (avizat cu observații astăzi în CES – urmează aprobarea în Guvern):

Observatii transmise de ANP sustinute de SNPP (PUBLISIND/BNS) în ședința CES:

Referitor la pct 2.4 de pe Ordinea de zi a ședinței Plen CES din 25.10.2023 – Proiectul Ordonanței de Urgență a Guvernului pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare asumată prin Programul de Convergență și pentru modificarea unor acte normative, față de care formulăm următoarele propuneri și observații:

Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare: Tăieri versus memorandumuri. Un final de an extrem de dificil

Distribuie

42 de răspunsuri

    1. nu e clar nimic / trebuie vazute efectele celor doua acte de austeritate / posibil sa fie pb mari pe buget / ori daca nu avem buget, ce concursuri sa faci?

  1. Si noi ce facem acum cu sporurile, ne ascundem după faptul ca nu mai fac ei rectificare?? Nu e vina noastra, 2 ministri au zis ceva, purtatorul de cuvant al guvernului a zis si el…..nici acum nu actionam?

  2. Dle presedinte, poate dvs ne puteti ajuta si pe noi cu un raspuns, sa stim ce facem si cum ne organizam cu, concursurile de tco la GR pe achizitii si administrate intretinere, se poate cu un raspuns aproximativ?

      1. Multumim, asteptam rapuns pt ambele (achizitii si administrare, intretinere si reparatii)

    1. Concurs TCO achizitii la BAGR – după jumătatea lunii noiembrie
      Concurs TCO of (servicii, adm, întreținere și reparații) – cel mai probabil cu 06.11.2023.

  3. Dl. Teoroc ati promis un articol despre pensii respectiv simulări cu aplicarea extraimpozitului….
    Pe când sa.l așteptăm.
    Multumesc

  4. Bună ziua domnule președinte Teoroc. Ce părerea aveți despre asra:

    De la 1 ianuarie 2024, se introduce actualizarea bazei de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat ” cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie.” ( art. 28 alin 2) ȘI NU CUM E PANA ACUM ACUTALIZAT LA DATA DESCHIDERII DREPTULUI LA PENSIE.

    (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
    După data de 1 ianuarie 2024,vom pierde la PENSIE PRIN NEACTUALIZAREA BAZEI DE CALCUL ASA CUM ESTE ÎN PREZENT. E ADEVĂRAT CE ZIC?
    ADICĂ DE EXEMPLU CEI CARE ÎȘI ALEG 12 LUNI LA. PENSIE DIN 2022,ÎNCEPÂND CU 1 IANUARIE, NU MAI PRIMESC MAJORĂRILE ACORDATE DUPĂ ACEASTA DATĂ.

  5. Majoritatea colegilor stiam ca e gargara ieftina ca primim actualizarea sporurilor si normelor la rectificarea bugetara.
    Ce e si mai trist e faptul ca am fost dusi de nas fix de cei la care nu ne asteptam..
    Pur si simplu stam pe margine si privim cum suntem informati ca nu primim nimic din ce e scris in lege si ne-a fost promis ca primim!
    Avem ceva planuri de actiune pe final de an?

  6. Domnule președinte, dacă dumneavoastră știați inca din 21 septembrie ca rectificarea bugetara nu se mai face,de ce nu ne.ati anunțat și nu ați încercat sa organizați o serie de mitinguri, refuz de munca suplimentara,orice ca sa le aducem aminte ca existam. Am pierdut mai bine de o luna nefăcând nimic.

          1. Oportunitatea o facem noi, ca si profesorii, chiar daca nu avem drept de greva, trebuie doar sa se vrea

  7. O simulare cu impozitele progresive la noi la bietii pensionari militari, pe care nu ne mai bagă nimeni in seamă ?! Cărora nu le mai pasă nimănui de noi ?! Nouă ni se aplicâ marirea de 13,5 % de care vorbeste Ciolacu ca se aplica tuturor pensionarilor din Romania incepand cu 1 ianuarie 2024 ? Facem si noi parte dintre toti pensionarii din Romania, sau noi avem deja pensii nesimtite de 3700 de lei/lună după 32 de ani de armată, de grupa 1 si nu ne mai trebuiesc mariri ?! Ne puteti raspunde la aceste intrebari dle Presedinte, vâ rugam ?

  8. Dl Teoroc ne puteți spune despre actualizarea sporului despre care sa tot vorbit se mai face sau nu mulțumesc

  9. ordonanța transmisă de către Ministerul Finanțelor către Consiliul Economic și Social (www.ces.ro) spre avizare are și un punct VI care “aruncă în aer statul de drept”.
    Practic statul care este debitor vrea să legalizeze nerespectarea unor hotărâri judecătorești (bune/rele sau cum ora fi ele, dar sigur executorii și definitive – eșalonate deja la plată tot pe considerente de “constrângeri bugetare”). Mi-aș dori să aflu de ce orice alt debitor ar mai dori să își execute obligațiile chiar și dacă acestea sunt stabilite printr-o hotărâre judecătorească; de ce o persoană condamnată ar mai accepta sa execute o pedeapsă… dacă chiar statul nu vrea să execute hotărârile judecătorești care nu îi sunt favorabile.
    Una este să nu mai vrei să achiziționezi bunuri/servicii/lucrări și cu totul altceva ca tu in calitate de debitor/datornic să nu pui în executare o obligație certă/lichidă/exigibilă… si să stabilești de capul tău momentul la care îți plătești creditorii sau daca îi mai plătești pentru că nu ai bani suficienți sau mai bine spus pentru că nu vrei să îi cheltui pentru închiderea datoriilor ci vrei sa faci altceva cu ei.

  10. În acest moment, există 2 interpretări diferite privind anexa referitoare la creșterea vârstei de pensionare.
    Prima interpretare: până în anul 2030 inclusiv (adică abia peste 7 ani) se va ieși la pensie la vârsta standard de pensionare de 60 de ani din care se vor scade cei 13 ani (sau 12, 11 ani, după caz). Deci în continuare se va putea ieși la 47, 48, 49 de ani, adică 60-13, 60-12, 60-11, etc. până în anul 2031. Singura deosebire fiind baza de calcul diferită, care va crește progresiv de la 01.01.2024, conform anexei din noua lege. Abia din 2031, vârstă de pensionare va crește efectiv cu câte un an până în 2035.
    A doua interpretare: anul ieșirii la pensie din anexă, reprezintă anul ieșirii la pensie în momentul atingerii vârstei standard de pensionare fără cei 13 ani deducere. Mai exact, cei născuți în 1971 vor ieși la pensie la 61 de ani ( vârsta standard) și așa mai departe, până când se ajunge ca cei născuți în 1975 vor ieși la pensie la 65 de ani. De aici rezultă ca, 1975+65=2040 ( anul la care cei din 1975 ajung la vârsta standard de pensionare).Dacă aplicăm deducerea de 13 ani, avem 2040-13=2027(anul pensionării) iar conform vârstei 65-13=52 ani. Deci practic, o persoană născută în anul 1975 nu poate ieși la pensie înainte de atingerea vârstei de 52 de ani.
    Este cineva în măsură să lămurească aceste aspecte referitoare la creșterea vârstei de pensionare?

    1. Prima interpretare este cea corectă. Până la 31.12.2030 vârsta de pensionare standard este 60 de ani din care se scade grupa de muncă (maxim 13 ani). Ulterior, începând cu 01.01.2031 vârsta de pensionare crește cu câte un an în fiecare an din care se scade grupa de muncă (maxim 13 ani).

  11. Care e treaba cu grupa de muncă de la 13 la maxim 10 ani? Ne tamponează și de data asta?

    1. Unde este prevăzută ”treaba cu grupa de munca de la 13 la maxim 10 ani”? Nu ne tamponează.

  12. În acest moment, există 2 interpretări diferite privind anexa referitoare la creșterea vârstei de pensionare.
    Prima interpretare: până în anul 2030 inclusiv (adică abia peste 7 ani) se va ieși la pensie la vârsta standard de pensionare de 60 de ani din care se vor scade cei 13 ani (sau 12, 11 ani, după caz). Deci în continuare se va putea ieși la 47, 48, 49 de ani, adică 60-13, 60-12, 60-11, etc. până în anul 2031. Singura deosebire fiind baza de calcul diferită, care va crește progresiv de la 01.01.2024, conform anexei din noua lege. Abia din 2031, vârstă de pensionare va crește efectiv cu câte un an până în 2035.
    A doua interpretare: anul ieșirii la pensie din anexă, reprezintă anul ieșirii la pensie în momentul atingerii vârstei standard de pensionare fără cei 13 ani deducere. Mai exact, cei născuți în 1971 vor ieși la pensie la 61 de ani ( vârsta standard) și așa mai departe, până când se ajunge ca cei născuți în 1975 vor ieși la pensie la 65 de ani. De aici rezultă ca, 1975+65=2040 ( anul la care cei din 1975 ajung la vârsta standard de pensionare).Dacă aplicăm deducerea de 13 ani, avem 2040-13=2027(anul pensionării) iar conform vârstei 65-13=52 ani. Deci practic, o persoană născută în anul 1975 nu poate ieși la pensie înainte de atingerea vârstei de 52 de ani.
    Este cineva în măsură să lămurească aceste aspecte referitoare la creșterea vârstei de pensionare? Mulțumesc.

  13. Pentru Inteleptul: prima interpretare este cea valabila.
    A doua interpretare a ta ar fi fost valabila, daca ar fi ramas forma vehiculata pe la inceputul anului prin niste amendamente care nu s-au mai regasit ulterior in actuala Anexa 9 la Legea nr. 282/2023.

  14. Buna ziua!

    Legat de banii pe concedii, am inteles ca nu sunt mentionate in ordinele publicate in MO, dar despre drepturile castigate in instanta privind plata retroactiva a ratei se stie ceva? Exista impresia ca s-au asteptat intentionat aceste ordine si publicarea lor , pentru a intarzia platile catre angajati.

  15. Ce se intampla cu voucherele de vacanta? Ne-am luat tzeapa si cu astea, nu se mai dau de la 1 nov?

    1. Nu inteleg abordarea asta abrupta, fara noima. Nu e vorba de mine (lucrez cu aplicatia pe zona de interes a functiei) ci de eventuale disfunctionalitati pe care te-am rugat sa kle detaliezi. Daca doar punem etichete si atat…znu e suficient!

    2. Am explicat si in alte comentarii. Incepand cu data de 30 octombrie 2023 (data intrarii in vigoare a L296/2023), decontarea serviciilor turistice pana la data de 31 decembrie 2023 nu mai are acoperire legala. Dreptul sse va relua de la 1 ianuarie 2024 in conditiile date de art 25 din L296/2026. Mai exact alin. 3

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt solicitate pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.