Ordinul de ministru pentru activarea dreptului prevazut de Legea 153/2017 pentru prevenirea si combaterea coruptiei urmeaza a fi semnat in prima jumatate a lunii decembrie, astfel cum ne-a informat MJ prin intermediul ANP la inceputul lunii noiembrie. Dreptul este prevazut de art 14 alin 3 din Anexa VI a Legii 153/2017:
“Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.”
Decizia ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – nr 60/28.10.2024 stabileste faptul ca pentru a se acorda dreptul nu sunt suficiente activitatile de prevenire, pentru a ne raporta la anumite dezbateri din sistemul nostru care ii vizeaza de exemplu pe consilierii de integritate:
“În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) din Anexa nr. VI familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” din Legea-cadru nr. 153/2017, de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.”
Ordinul nu este clasificat si se considera ca a parcurs perioada de transparenta decizionala la urgenta, urmand semnarea in cel mai scurt timp. Acordarea dreptului a fost temporizata la nivelul intregii structuri de aparare in asteptarea deciziei ICCJ. Continutul proiectului indica faptul ca majorarea se va acorda incepand cu data publicarii ordinului, strict pentru functiile de conducere iar acest aspect a fost corelat cu proportionarea procentelor “majorarii CSAT” care este diminuata pentru aceste functii.
Personalul cu funcţii de conducere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, precum şi personalul din cadrul Direcţiei Inspecţie Penitenciară, Serviciului Audit Public Intern şi structurilor de prevenire a criminalităţii şi terorismului din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, va beneficia de noul drept, cu condiţia ca atribuţiile de prevenire şi/sau combatere a corupţiei să fie menţionate în fişele posturilor acestor funcţii care se actualizează cu noile atribuţii în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordinui.
Prin acelasi viitor ordin se vor aduce modificari si Ordinului ministrului justiţiei nr. 2127/C/2020 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei şi de educaţie pentru promovarea integrităţii în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate.
La nivel de sistem au fost dezbatute diferite aspecte inclusiv necesitatea acordarii majorarii pentru toti polițiștii de penitenciare care desfăşoară activităţi privind prevenirea și combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, în această categorie intrând în principal persoanele desemnate în cadrul Grupului de lucru pentru prevenirea corupției/implementarea metodologiei, inclusiv consilierul pentru integritate, precum și alte persoane care primesc sarcini de serviciu pe această linie (argumentatia SNPP). Se opineaza insa ca acestia nu pot beneficia de majorare decat daca au si functii de conducere, aceasta fiind decizia finala ANP/MJ.
16 răspunsuri
Vor beneficia și agenții din cadrul sectorului operativă sau doar ofițerii cu funcții de conducere?
se pare ca sunt multi incompetenti care nu stiu sa interpreteze RIL ul. *Prin expresia “cât si cei care desfasoara activitati privind combaterea coruptiei”,inseamna ca si acestia vor beneficia* ,nu ca nu vor beneficia, *iar prevederile OMJ ului,prin care se va statua ca vor primii doar cei cu funcții de conducere, vor fi în contradicție cu prevederile RIL ului Inaltei Curti,deci atacabile in instanța. Unde v ati luat diplomele,stimabile “somități ale inculturii”?* Sunteti atat de incapabili, încât limba română, interpretarea textelor si logica vă sunt străine.
Interpretarea acestui recurs în interesul legii se referă la clarificarea aplicării anumitor dispoziții din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează salarizarea personalului bugetar, în contextul unui anumit sector ocupational: „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”.
Concret, recursul se referă la art. 14 alin. (3) din Anexa nr. VI, care stabilește că **majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5% se aplică** doar anumitor categorii de personal din sectorul respectiv. Aceste categorii sunt:
1. **Personalul militar** – care include, în principal, cadrele armatei.
2. **Polițiștii** – membri ai forțelor de ordine publică.
3. **Funcționarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare** – cei care lucrează în penitenciare sau instituții similare.
4. **Personalul civil care desfăşoară atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei în rândul personalului propriu** – referindu-se la personalul civil din instituțiile care au atribuții legate de combaterea corupției, cum ar fi inspectorii de integritate sau alte funcții similare.
**Esenta deciziei** este că această majorare salarială de 12,5% nu se aplică automat tuturor celor care lucrează în aceste sectoare, ci doar celor care sunt încadrați în funcțiile menționate mai sus, având roluri precise în prevenirea și combaterea corupției, mai ales în rândul personalului propriu.
În concluzie, recursul clarifică faptul că majorarea de 12,5% nu se aplică tuturor angajaților din „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” (de exemplu, nu toți funcționarii publici sau personalul din administrația publică locală beneficiază de această majorare), ci doar celor care îndeplinesc criteriile specifice descrise.
recursul în interesul legii clarifică faptul că **beneficiază de majorarea salarială de 12,5% atât personalul care desfășoară activități de prevenire a corupției, cât și personalul care se ocupă de activități de combatere a corupției** în rândul personalului propriu.
Astfel, atât cei care sunt implicați în **prevenirea corupției**, cât și cei care desfășoară **activități de combatere a corupției** în rândul personalului propriu din instituțiile menționate (militari, polițiști, funcționari din administrația penitenciară etc.) vor beneficia de majorarea salarială. Deci, nu doar cei care se ocupă exclusiv de prevenirea corupției, ci și cei care luptă efectiv împotriva corupției, îndeplinind aceste atribuții, beneficiază de această majorare de 12,5%.
Prin urmare, ambele activități (prevenirea și combaterea corupției) sunt incluse pentru a acorda majorarea salarială.
În principiu, condiționarea acordării sporului de 12,5% exclusiv de ocuparea unor funcții de conducere, în contextul în care persoanele îndeplinesc activități de prevenire și combatere a corupției, poate fi considerată **nelegală**, în conformitate cu legislația actuală.
Recursul în interesul legii, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, clarifică că **beneficiază de majorarea salarială persoanele care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției**. Nu este stipulată nicio condiție privind ocuparea unei funcții de conducere pentru a beneficia de sporul respectiv. Așadar, **nu ar trebui să existe o astfel de limitare**, având în vedere că actele normative (în special Legea-cadru nr. 153/2017 și interpretarea acesteia) nu impun acest criteriu.
Dacă în **Ordinul Ministerial** (OM J) propus se introduce o condiție referitoare la **funcțiile de conducere** pentru a acorda sporul, aceasta ar putea fi considerată **contrar legii** și interpretării date de Înalta Curte. Legislația aplicabilă și deciziile Înaltei Curți nu specifică astfel de condiții, iar orice restricție suplimentară care nu este prevăzută explicit în lege ar putea fi contestată ca fiind **abuzivă** sau **neconformă cu legea**.
Astfel, condiționarea acordării sporului de 12,5% de funcțiile de conducere ar trebui revizuită, întrucât aceasta ar putea constitui o **discriminare** față de personalul care îndeplinește aceleași atribuții (de prevenire și combatere a corupției), dar nu ocupă funcții de conducere.
toate funcțiile de conducere? ma intereseaza pt sefii de tura, șefii de secție. multumesc
Există ofițeri cu funcție de execuție care au în subordine la fel de mulți agenți ca și un șef de birou (funcție de conducere) sau chiar mai mulți subordonați. Nu este corect. Trebuie revizuit.
da,cititi ce am scris in explicatii. este discriminare si este o prevedere care ar fi ilegala,daca va ramane asa in forma finala
In plus ar fi discriminare nu doar fata de personalul cu functii de executie care desfasoara activitati de prevenire si combatere a coruptiei,dar si fata de Dip și Dpct, unde ofițerii cu funcții de execuție nu vor primii nici ei sporul, conform a ceea ce ati scris in articol ca va prevede OMJ ul ,adica inserarea conditiei “sa detina si functie de conducere”. (3) Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii. Conform.Codului Muncii,adnotat,art 5 alin. 1 si 10:
Art. 5. [egalitatea de tratament]
(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.
(10) Orice tratament nefavorabil salariaţilor şi reprezentanţilor salariaţilor aplicat ca urmare a solicitării sau exercitării unuia dintre drepturile prevăzute la art. 39 alin. (1) este interzis
Mai mult decat atât, consilierii de integritate din istititutii nu ar avea cum sa ocupe neaparat si o functie de conducere,astfel chiar daca acestia sunt inclusi in Grupul Anticoruptie, primirea sporului nu ar trebui sa ii conditioneze si de ocuparea unei functii de conducere,asa cum consemnati in postare ca s a decis la nivelul ANP.
consilierii de integritate din instituții ar trebui să beneficieze de sporul de 12,5%, **în măsura în care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției**, conform interpretării date de Înalta Curte în recursul în interesul legii.
Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că această majorare salarială se acordă personalului care îndeplinește atribuții legate de **prevenirea și combaterea corupției**. Consilierii de integritate, care sunt responsabili cu monitorizarea și evaluarea conformității normelor de etică și integritate și cu prevenirea actelor de corupție în cadrul instituțiilor publice, se încadrează în aceste activități.
Deși activitatea lor poate să nu fie la fel de explicită în combaterea actelor de corupție ca a altor categorii de personal, rolul lor de a preveni și a asigura transparența și integritatea instituțională îi plasează în cadrul de aplicare a legii. Astfel, **consilierii de integritate** ar trebui să primească acest spor, în conformitate cu activitățile pe care le desfășoară, dacă ele sunt legate de prevenirea și combaterea corupției în instituțiile în care activează.
Important este ca activitatea lor să fie **direct legată de prevenirea și combaterea corupției** în rândul personalului propriu sau în cadrul instituției respective, iar acest aspect trebuie specificat clar în regulamentul de aplicare a sporului sau în alte acte normative interne.
In concluzie, condiționarea acordării sporului de 12,5% cu deținerea si a unei funcții de conducere ar trebui revizuită, deoarece aceasta ar putea constitui sau discriminare față de personalul care îndeplinește aceleași atribuții (de prevenire și combatere a corupției), dar nu ocupă funcții de conducere. Dacă în **Ordinul Ministerial** (OM J) propus se introduce o condiție referitoare la **funcțiile de conducere** pentru a acorda sporul, aceasta ar putea fi considerată **contrar legii** și interpretării date de Înalta Curte. Legislația aplicabilă și deciziile Înaltei Curți nu specifică astfel de condiții, iar orice restricție suplimentară care nu este prevăzută explicit în lege ar putea fi contestată ca fiind **abuzivă** sau **neconformă cu legea**.
Făcând o analiză în corelare între articolul 15 din Constituție[1] și mai multe texte constitutionale, expuse în cele ce urmează, suntem în fața unei certitudini afirmând că nu este posibil ca acte normative cu forță juridică inferioară legii să determine modificarea unor acte normative cu putere de lege sau să adauge la acestea, opinie unitară în doctrina de drept constituţional și jurisprudența Curtii Constituționale.
Deci caricatura aia de OMJ este in mod vădit ilegal, fiind în contradicție cu prevederile din Legea 153/2017 și RIL ul.
Daca OMJ ul va fi publicat în forma actuală, îl vom reclama la ICCJ.
Legislatia si modul de aplicare al normelor juridice
Pentru a putea intelege cat mai bine cadrul legislativ aplicabil in psihiatrice consideram ca este util sa clarificam valoarea normativa a tuturor normelor legale aplicabile in acest domeniu: Constitutia Romaniei, Lege organica, Lege ordinara, Norme de aplicare, Ordin de Ministru.
Ierarhia normelor din România este următoarea:
Constituția română și legile constituționale se află pe prima poziție în ierarhia normelor juridice. Toate celelalte acte normative trebuie să fie în conformitate cu acestea;
legile organice se află pe locul doi în ierarhia juridică. Parlamentul adoptă legile organice cu majoritate calificată;
legile ordinare reprezintă al treilea tip de norme juridice. Parlamentul adoptă legile ordinare cu majoritate simplă. O lege ordinară nu poate amenda sau modifica legile organice sau Constituția;
ordonanțele Guvernului reprezintă al patrulea tip de norme.
hotărârile Guvernului reprezintă al cincilea tip de norme din ierarhia juridică;
acte normative emise de administrația publică centrală și de autoritățile administrative autonome reprezintă al șaselea tip de norme din ierarhia juridică;
acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean, Consiliul Local, Consiliul General al Municipiului București) ocupă ultima poziție în ierarhia normelor.
Acte normative emise de administrația publică centrală (ordine și instrucțiuni) se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului.
Exact, iar un **OMJ (Ordin al Ministrului Justiției)** nu poate să ignore un **recurs în interesul legii** (RIL) emis de **Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)**. RIL-ul este o decizie a instanței supreme, menită să asigure interpretarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, iar aceasta este obligatorie pentru toate instanțele din România, inclusiv pentru judecătorii care emit ordonanțe sau hotărâri.
Mai precis:
1. **Recursul în interesul legii (RIL)** este o procedură juridică prin care ÎCCJ stabilește, în fața unei divergențe de interpretare a legii, o interpretare unitară a acesteia, care devine obligatorie pentru toate instanțele judecătorești. Deciziile în acest sens sunt imperative pentru instanțele de judecată, inclusiv pentru judecători sau instanțele inferioare.
2. **Respectarea RIL-urilor**: Dacă ÎCCJ a adoptat un Recurs în Interesul Legii, atunci orice instanță de judecată, inclusiv judecătorii care emit ordonanțe sau hotărâri, sunt obligate să aplice acea interpretare a legii. În mod similar, un OMJ care ar emite un act sau o ordonanță nu poate contrazice acest RIL, deoarece acesta reprezintă interpretarea oficială și unitară a legii, iar nerespectarea unui RIL ar reprezenta o încălcare a principiilor de drept și poate atrage sancțiuni.
Astfel, un **OMJ nu poate emite un act** care să contravină unui Recurs în Interesul Legii emis de ÎCCJ, întrucât acesta este considerat obligatoriu pentru toți factorii din sistemul judiciar românesc. Dacă ar face acest lucru, actul respectiv ar putea fi contestat, iar autoritatea care l-a emis ar putea fi supusă unor sancțiuni.
În concluzie, un OMJ trebuie să respecte un RIL emis de Înalta Curte de Casație și Justiție și nu poate să emită un act sau o ordonanță care să ignore sau să contravină acestui recurs.
Nu am văzut să facă nimeni atâta gură când se vorbea de desființarea funcțiilor de sef sectie/sef tură/sef birou… Toți juriștii stăteau pe la colțuri și râdeau… parcă dacă desființa aceste funcții le puneau lor la salarii…fericire maximă.. Acum că se dă la funcțiile de conducere toți juriștii supărați săracii… Niciodată nu suntem mulțumiți…Mereu mergem pe zicala…Dacă la mine în cămară bate vântu.. Hai să trimit viscolul peste vecinul.
exista riscul ca, cu noile schimbări la conducerea partidelor sa se schimbe și optica și acest ordin sa nu mai fie semnat?