Salarizare 2023. Guvernul schimbă regulile în timpul jocului

Se încearcă ștergerea restanțelor

Ne ascuțim armele sindicale și ne pregătim de lupte. În anii anteriori, SNPP alături de EUROPOL au depășit orice record în materie de proteste. Ne vom respecta renumele și pe viitor. 2023 devine din ce în ce mai incert pe toate planurile. Am avut pandemie, apoi s-a produs explozia prețurilor în energie și la bunurile de consum, după care a izbucnit un război la granițe, iar acum se profilează o altă criză financiară. Dar avem un Plan Național de Redresare și Reziliență post pandemie și deci un morman de bani de cheltuit rapid și justificat de Guvern. Ne-am aștepta ca banii în plus intrați în România să genereze și echitate salarială, o himeră cu care suntem păcăliți de 13 ani. Însă PNRR sună mai degrabă amenințător în planul salarizării bugetarilor și al pensiilor militare.

Deși suntem plini de restanțe (încă avem diferențe de încasat pentru aplicarea legii-cadru, salariul de grad a fost actualizat doar pe jumătate iar normele de hrană și de echipare, sporurile precum și decontarea chiriei/ratelor sunt plafonate de mulți ani, la valori demult depășite prin raportarea la evoluția prețurilor), Guvernul României anunță schimbări de reguli în timpul meciului. O nouă lege de salarizare urmează să iasă la lumină în foarte scurt timp. Ce se va întâmpla cu restanțele acumulate? Resetare? Ștergere? Cu asta vine Guvernul României la umbra PNRR pentru a instaura o nouă echitate dubioasă în sistemul public? Echitatea sărăciei și a minciunii! Cred guvernanții că noi vom înghiții cuminți gălușca asta? O primă acțiune masivă de protest a organizațiilor sindicale din structura de apărare națională se pregătește pentru 24 martie și este doar începutul. Am stat în stradă în plină pandemie, cu atât mai mult vom umple trotuarele anul acesta. Până atunci ar fi bine să înțelegem cât mai bine stadiul și perspectivele. Articolul integral publicat de Federația PUBLISIND pe tema salarizării:

Legea-cadru 153/2017 împinsă la o parte de noua lege. Resetarea restanțelor la zero?

Legea-cadru 153/2017 este în vigoare doar pentru unii (și încă din 2018) dar suspendată pentru ceilalți. Anul 2022 era anul în care aplicarea etapizată trebuia să ia sfârșit astfel încât coeficienții prevăzuți în grile pentru anul 2022 precum și cuantumurile salariilor de bază/funcție, sa devină aplicabile. 2023 ar fi fost anul în care salariile de bază/funcție s-ar fi calculat prin multiplicarea coeficienților cu valoarea (dinamică) a salariului minim brut (3000 lei în 2023). După 2 ani de suspendare a legii-cadru (2021-2022) întreruptă de o mică plată de restanțe pe final de 2022 (1/4 din diferențele rămase), Guvernul a avut de luat o decizie pentru 2023. Ar fi putut debloca total legea-cadru, însă, având în vedere creșterea substanțială a salariului minim (împinsă și de directiva europeană recent adoptată) această variantă avea un impact financiar consistent. Fie decideau că se acordă tuturor cel puțin salariile pentru anul 2022 prevăzute de legea-cadru dar și acest impact a fost considerat mare.

Astfel încât au ales să critice legea în vigoare (că ar genera inechități) și au decis o variantă gândită pentru menajarea bugetului și anume acordarea acelei majorări de 10% pentru toți bugetarii dar în limitele salariilor prevăzute pentru anul 2022. Prin urmare, cei care se aflau deja „pe grilă” nu au văzut nimic din această creștere, iar cei care mai aveau de încasat diferențe pentru aplicarea legii-cadru au primit creșterile integral sau parțial. Cei care au beneficiat de creșteri integral, cu acest procent de 10% s-au apropiat foarte mult de salariile din 2022, dar există și situații în care, de majorarea de 10% nu s-a beneficiat integral pentru că a fost atins nivelul salariului de bază/funcție din 2022. Astel de situații de aplicare parțială a majorării au fost identificate în Poliția Penitenciară de exemplu.

Atingerea grilei din 2022 ar indica necesitatea aplicării integrale a legii, dar angajatorii aplică prioritar OUG 168/2022 care nu permite aplicarea legii 153/2017 efect care ar aduce mutații profunde în sistemul de salarizare al respectivilor angajați (nu neapărat în bine dacă este să menționăm ca legea nu mai prevede majorări salariale pentru munca suplimentară ci un spor inclus în plafonul general de maxim 30% – situație valabilă pentru familia ocupațională apărare națională, ordine publică și securitate națională). Prevederile citate mai jos limitează aplicarea legii de salarizare în vigoare, astfel încât cei care, prin acordarea majorării de 10%, ating nivelul din 2022, se opresc acolo fără alte efecte adiacente, indiferent cât din această majorare a putut fi încasată.

OUG 168/2022 – Articolul I

(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Prin urmare, varianta aleasă de Guvernul Ciucă pentru 2023 are un impact mic comparativ cu cel generat de aplicarea legii. Deși diferențele rămase de acordat nu mai sunt deloc mari ulterior creșterii de 10% a salariilor de bază/funcție, nu aceste diferențe sunt preocuparea Guvernului ci faptul ca aplicarea integrală a salarizării adoptate de Parlament în 2017 ar atrage și alte efecte în plan financiar dacă este să menționăm doar faptul că procentul de maxim 30% de sporuri ar trebui calculat la noile salarii de bază/funcție, în care intră și noile gradații. În prezent sporurile din sectorul bugetar sunt plafonate la nivelul anului 2009 și la baza de calcul de atunci!

Singura pată de culoare în tot acest peisaj gri ar fi deblocarea (parțială) a unui element din seria de drepturi plafonate începând cu anul 2009 și anume salariul de grad în familia ocupațională apărare națională. Actualizarea salariului de grad la jumătate din valoarea reală, se produce pentru prima dată în ultimii 13 ani iar creșterea nu intră în calcului diferențelor restante pentru aplicarea legii-cadru (dreptul nu face parte din salariul de funcție). Ramân deci restante diferențele până la aplicare Legii 153/2017, sporurile plafonate la anul 2009, normele de hrană și echipare de asemenea plafonate precum și alte drepturi care se acordă la valoarea din 2009 (ex: decont chirie). De ce spunem ca „rămân restante”? Pentru că exact asta intenționează Guvernul Ciucă sub paravanul PNRR. Să șteargă toată situația actuală resetând totul de la zero cu o nouă lege de salarizare construită pe principii negociate cu Banca Mondială care a oferit consultanță Guvernului României… pe bani grei. O informare cu privire la aceste aspecte, precum si câteva detalii care ne-au parvenit pe durata consultanței, găsiți aici.

Președintele PUBLISIND a solicitat în cursul săptămânii trecute Președintelui Blocului Național Sindical să verifice în relația cu Ministrul Muncii stadiul proiectului noii legi-cadru privind salarizarea bugetarilor, pe care, în conformitate cu jalonul specific din PNRR, Guvernul trebuie să o adopte în trimestrul 2 al anului curent. Ministrul Muncii ne transmite că la acest moment se află în derulare discuții între Ministerul Muncii și celelalte ministere sau instituții care formulează deja diferite propuneri, în majoritate reprezentând opinia conducerii respectivelor instituții și nu rezultatul unui dialog cu partenerii sociali neimplicați încă în dezbateri. Peste aproximativ două săptămâni proiectul se va finisa și va fi inițiat dialogul cu partenerii sociali (confederații și federații în special). Președintele BNS a cerut Ministrului Muncii ca la întâlnirile care se vor organiza cu organizațiile sindicale, să participe și reprezentanții instituțiilor în scopul armonizării unor propuneri comune. Ministrul Muncii a agreat sugestia și ne așteptăm să o pună în practică.

PUBLISIND recomandă tuturor sindicatelor afiliate să își seteze propriile priorități pe domenii de activitate, care să fie transmise, centralizate si armonizate într-o politică generală a federației în materie salarială care se va transmite și Blocului Național Sindical. Pentru susținerea propunerilor noastre în interesul sindicatelor afiliate, Federația PUBLISIND este pregătită să declanșeze acțiuni de protest și a solicitat BNS organizarea unor întâlniri cu Ministrul Finanțelor, Ministrul Muncii, Ministrul Justiției și Ministrul Afacerilor Interne. Suntem sinceri când afirmăm că nu ne așteptăm la nimic bun de la un Guvern care vrea să șteargă restanțe datorate bugetarilor ca să justifice bani cheltuiți prin PNRR. Primele proteste se profilează începând cu 24 martie (familia ocupațională apărare națională). Atașăm totodată, spre exemplificare pentru setarea priorităților pe domenii o minută redactată de grupul de lucru pe salarizare din cadrul CSM (în mod similar probabil procedează și alte instituții – suntem interesați câte dintre acestea au inițiat discuții cu sindicatele din domeniu):

Distribuie

18 răspunsuri

  1. Dle Teoroc,
    Trebuie lovit cu toate armele si fortat totul la MAXIM, daca se va “sterge” din restante , sterse vor ramane.
    Ne vor arunca firimituri ca sa inghitim galusca si pierderea totala este mult mai mare.
    Stiti prea bine aceste aspecte.
    Ar trebui cumva cu cei din MAI sa ducem la alt nivel protestele, sa se vada urme serioase , chiar si cu riscul unor sanctiuni.

  2. Am fost și vom fi în sprijin mergem incă odata din victoriei in constitutiei sa blocăm bdv magheru .Acum sau niciodată, e momentul nostru sa ne facem auziți, Europa stă cu ochii pe noi ,( dar mai ales Rusia) dacă în Franța se poate , să arătăm că și noi putem, de ce la defilare suntem buni și rezistam în ger și acum când e vorba de binele nostru și al copiilor noștri să nu iesim . Lozinca să fie : România mai nevoie de noi?? Sau o să ne cauți în vreme de război?! Până în 24 multă propagandă în media , în on line ( pe vloguri) in unități..peste tot ..să ne strângem cu mic cu mare odată pentru totdeauna. ROMÂNIA SPUNE MAI AI NEVOIE DE NOI ? SAU O SĂ NE CAUTI DOAR PENTRU RĂZBOI.

  3. Aici trebuie să începem o revoluție sau, măcar, ceva ca în Franța sau Grecia! Să ieșim toți nu doar unii că d-aia fac leprele astea ce vor cu noi! Trebuie să fim mulți!Felicitări pentru ceea faceți ca sindicat!

    1. Ai dreptate Thor daca nu vom fi uniti nu vom putea face nimic.Felicitari sindicatului! Si apropo poate se mai face ceva si cu grupa de munca la MapN. ma refer la salariatii civili. Multumesc.

  4. Acest (editat) de ministru BUDĂI ne-a mințit pe întrega țară au făcut salariul minim pe economie 3000 mi lei la cei fără vechime in munca și au furat bani de la ce-i cu vechimea în muncă AM 30 DE ANI VECHIME ÎN CÎNPUL MUNCI SI MIAU TĂIAT GRADAȚIA cinci care mai cîștigam și noi ceva la salariu și unul Nou angajat cîștiga mai
    bine că UNUL CU 30 de ani vechime pe același post

  5. Stat eșuat. CSM se asigura primul că își va păstra coeficientul VRS de 602 lei, pe care și l-au mărit singuri de la 400 pe motiv că sunt discriminați. Episodul e de Caragiale cu alte cuvinte să se modifice dar să nu se schimbe (pentru ei cel puțin) ceilalți să o ia în mână. Ca de obicei de altfel.

  6. Stimabililor.Faceti diferenta între studii superioare și medii.In teatre ,un salariat cu 12 clase are salariu mai mare decât un economist cu 4 ani de facultate și master.Ce sa facă economistul si inginerul?? Sa facă și doctorat ca sa l depășească pe cel care are doar liceu?

  7. Bună ziua!
    De câte transferuri între unități poate beneficia un agent?
    De exemplu după terminarea scolii snpap,dacă prinzi loc la o distanță mare de casa poți depune mai multe cereri la mai multe unități?

  8. Va salut, de ce oare în Romania NU se poate trăi decent, de ce guvernele noastre nu pot stabili, odata pentru totdeauna, pensii si salarii decente ca omul de rand sa poată sa.si permita ca din pensia/salariu lunar sa poata sa mănânce sănătos, sa se imbrace, sa .si cumpere medicamentele/reteta, sa si permita sa mearga în vacanta, sa se relaxeze. De ce trebuie sa suferim primind cu lingurita anumite drepturi, pana cand asta?

  9. Ai dreptate Thor daca nu vom fi uniti nu vom putea face nimic.Felicitari sindicatului! Si apropo poate se mai face ceva si cu grupa de munca la MapN. ma refer la salariatii civili. Multumesc.

  10. Buna ziua. Aveti toti dreptate in comentariile pe care faceti. RESPECT. Dar apropo cu grupa de munca la civili la MapN se mai face ceva???

  11. Buna ziua. Aveti toti dreptate in comentariile pe care faceti. RESPECT. Daca nu ne unim sa iesim in strada nu vom reusi nimic.

  12. NU AM NIMIC CU PENSIILE speciale!,D A C A ,toate celelalte pensii vor fi aliniate retroactiv, la nivelul LOR.
    SALARIILE sa fie aliniate prin asimilare,la nivelul din 89 ,plus toate actualizarile datorate inflatiei la zi,RETROACTIV,asimilari ce au fost facute in cazul TORTIONARILOR,transformati in speciali si sa vedem cine este responsabil de bataia de joc a monedei nationale,in aceasta perioada.

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt solicitate pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.