Context

1.    Greva generala declansata de sindicalistii din educatie ridica nivelul actiunilor sindicale si a rezultatelor care se pot obtine
2.    Aprobarea OUG pentru acordarea salariilor din administratie la nivelul grilelor din Legea-cadru 153/2017
3.    Mentinerea suspendarii Legii-cadru 153/2017 pentru politisti de penitenciare si politisti
4.    Mentinerea plafonarii unor drepturi ale politistilor de penitenciare si politistilor
5.   Situația dezastruoasă a efectivelor din Poliția Penitemciară, soluția pentru compensarea posturilor vacante fiind munca suplimentară (refuzul legal al muncii suplimentare pentru o singură zi genereaza efecte mai drastice decât o grevă)

Revendicari

1.    Acordarea salariilor prevazute in Legea-cadru nr 153/2017
2.    Aplicarea legii pensiilor militare fara modificari
3.    Actualizarea si indexarea pensiilor militare
4.    Plata normei de hrană la valoarea actualizata, fără plafonări
5.    Plata normei de echipare la valoarea actualizata, fără plafonări
6.    Plata salariului de grad la valoarea actualizata, fără plafonări
7.      Deblocarea posturilor vacante

Obiective

1.    Intalniri la nivel de ministere si Guvern
2.    Modificari legislative
3.    Solutionarea revendicarilor

Actiuni  preconizate

1.    Încetarea activității
2.    Mitinguri ministere, Guvern, Presedintie
3.    Mitinguri prefecturi

Calendarul de acțiuni – se va actualiza în comunicate periodice de presă emise împreună cu Sindicatul EUROPOL

Prima acțiune a SNPP: 31 mai – încetarea activității (refuzul muncii suplimentare în toată Politia Penitenciară)

Organizații implicate și efective

1.    Acțiune declanșată de SNPP – organizația sindicală majoritară din Poliția Penitenciară (filiale în 45 de unități) și celelalte sindicate afiliate la Federația PUBLISIND (Penitenciarele Iași, Pelendava, Satu-Mare, Brăila, Mărgineni)
2.    Federațiile sindicale FSSP și FPP intră alături de SNPP în acțiune
3.    Efectivele de membri de sindicat implicați: peste 8000 de polițiști de penitenciare dintr-un total de 12500
4.    Toate organizațiile sindicale precum și salariații nesindicalizați se pot asocia în scopul unei acțiuni comune – SNPP pune la dispoziție în mod transparent documentația necesară

Refuzul muncii suplimentare

Codul muncii

Articolul 120
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.

Precizări

Spre deosebire de prevederile legislației salariale prin care sunt stabilite anumite plafoane pentru munca suplimentară, raportate la o perioadă de un an (pot fi prestate 180 de ore fără acordul sindicatului dar nu mai mult de 360 de ore pe an), prevederea din art 120 – Codul muncii, impune acordul salariatului încă din primul minut de muncă suplimentară efectuată.

În doctrină se interpretează că lipsa unui dezacord expres prezumă acordul tacit al salariatului de a presta muncă în plus, astfel încât prezența la serviciu conform planificării este echivalentă cu un acord.

Situația în care un salariat exprima în scris dezacord/refuz de a presta muncă suplimentară obligă angajatorul să ia act de refuz și să identifice alte soluții pentru activitățile respective.

Jurisprudență

Penitenciarul Brăila în anul 2015 a sesizat parchetul pentru refuzul de muncă suplimentară exprimat de trei agenți dar procurorul a dispus clasarea cauzei. Cităm din ordonanța de clasare a cauzei:

“Insuficienţa personalului în instituţiile publice nu poate şi nu trebuie să constitue premisa atragerii răspunderii de orice natură, cu atât mai puţin penală, a celor care continuă să lucreze şi să suplinească lipsa colegilor, lipsă generată normativ prin interdicţia de angajare edictată de Guvernul României.”

“Incapacitatea angajatorului de a-şi asigura personalul necesar pentru indeplinirea funcţiilor nu trebuie să creeze in sarcina angajaţilor supraincărcaţi, obligaţii suplimentare care, în ipoteza unei scheme de personal complet ocupate, nu ar fi existat ab initio.”

Strategia 

Semnare de tabele pentru refuzul muncii suplimentare sub coordonare sindicală și depunere la angajatori în data stabilită
Toate documentele și formularele au fost elaborate de SNPP și transmise Președinților de filiale SNPP și de organizații participante, însoțite de precizări, calendar și instrucțiuni exacte.

Avantajele acțiunii (refuzul muncii suplimentare)

1. Declanșare rapidă și eficientă
2. Nu necesită aprobare și nu poate fi respins
3. Fără consecințe juridice
4. Fără riscuri asupra semnatarilor
5. Cu impact financiar nesemnificativ și mai ales controlabil (de ex: ultima zi din lună – 4 ore)

Influențează rezultatul

1. Particularitățile unităților (complexitate activități)
2. Procent de ocupare a posturilor (în special în sectorul operativ)
3. Volum mediu de muncă suplimentară în unitate
4. Procent de semnături pentru refuzul de muncă

Impact (comparație cu greva)

1.    Modalitatea principală prin care poate fi încetată activitatea este GREVA
2.    În Poliția Penitenciară greva este permisă prin statut special (limitativ) dar interzisă prin legea dialogului social (parțial)
3.    În cazul in care interpretăm că avem acest drept, declanșarea grevei este interzisă pe durata valabilității Acordului colectiv (expira în iunie 2024)
4.    Chiar dacă ar fi asigurat contextul declanșării grevei (in ordine: denunțare Acord, renegociere, conflict colectiv, conciliere esuata, greva – cu procedura legala) statutul special prevede condiția asigurării a cel puțin 1/3 din activitate și a garantării drepturilor deținuților și a siguranței locurilor de detenție.
5.    Specificul activitățiilor din poliția Penitenciară, tipurile de programe de muncă din sectorul operativ, precum și situația resurselor umane generează un volum mare de muncă suplimentară care nu se poate efectua decât cu acordul expres sau tacit al salariatului (interpretările sunt consolidate)
6.    Schimburile operative realizează muncă suplimentară prin natura programului, iar aceasta se constată la finalul lunii, după epuizarea orelor lucrătoare din luna respectivă (zile lucrătoare x 8 ore).
7.    Refuzul muncii suplimentare sub coordonare sindicală, în ultimele sau chiar în ultima zi din lună, este o acțiune al cărei impact este mai drastic decât cel al unei greve pe o durată identică
8.    Astfel, refuzul muncii suplimentare, poate fi de natură a reduce opțiunile de continuare a activităților la 1/4 sau chiar 1/5 față de 1/3 în cazul grevei, aceste valori având în spate calcule atente
9.    Condiția pentru a genera un blocaj real și fără riscuri asupra salariaților este de exprimare în masă a unui astfel de refuz, inclusiv de către personalul care lucrează în program normal
10.  O altă condiție a generării de blocaje semnificative în activitate este situația precară a resurselor umane raportat la misiuni; în unitățile cu procent foarte mare de încadrare în sectorul operativ pot fi identificate soluții de contracarare pe termen scurt a refuzului de muncă suplimentară exprimat unitar