1. Orele suplimentare – restricții la planificare (articol dedicat)

2. Grupele de intervenție – efecte evaluari – Focsani lipsa grupa din stat – Iasi neaprobare schimbari functii etc

Cu privire la evaluările recent încheiate care au fost mult mai severe decât în anii anteriori (deși nu au existat modificări normative) solicitarea SNPP a fost ca, având în vedere faptul că suntem singura instituție din structura de apărare națională care nu are baremele individualizate pe categorii de vârstă măsurile dispuse să fie flexibilizate în sensul de a nu se modifica la 8 ore, programul celor care au au luat punctaj de trecere la minim 5 din cele 8 probe. DG ANP a luat act de propunerea SNPP pe care o va analiza și a explicat că membrii grupelor de intervenție au știut cu 3 luni înainte că urmează o evaluare mult mai strictă și deci au avut timp de pregătire.

S-a pus în discuție lipsa din statul de funcții a grupei de intervenție la Penitenciarul Focșani, în condițiile în care acesta a fost reprofilat pe regim închis. În practică, doar pe timp de zi sunt planificați în serviciu doi agenți “echipa operativă” dar care sunt folosiți la diverse misiuni (însoțire, escortare, etc.), astfel încât nu se poate vorbi de o capacitate de intervenție. Directorul general a arătat faptul că este în cunoștință de cauză, dar nu poate întreprinde nimic în acest sens, întrucât este necesară modificarea statului de funcții prin OMJ, lucru puțin probabil în viitorul apropiat. De asemenea, DG a exprimat îndoieli cu privire la soarta acestei unități pe termen lung, având în vedere construcția alteia în zonă; se  preconizează, în cel mai bun caz, revenirea Penitenciarului Focșani la profilul de ”uși deschise”.

3. Camerele video – procedura disciplinară personal – utilizare ca probe

Un aspect spinos al discuției l-a reprezentat utilizarea înregistrărilor efectuate cu camerelor video din penitenciar ca probe în cercetarea disciplinară a polițiștilor de penitenciare, precum și relevanța excesivă a acestor probe. S-a discutat de asemenea despre specializarea unor ofițeri în ”vânarea” personalului din sectorul operativ prin asemenea mijloace și sancționarea acestuia, în multe cazuri munca de monitorizare video înlocuind total munca de teren și îndrumarea de care au nevoie cei din prima linie.

S-a dezbătut problema camerelor de supraveghere cu funcție de înregistrare audio din sistemul CCTV al Penitenciarului Galați dar și din alte unități. Acestea au surprins un incident violent între deținuți, aplanat de intervenția promptă a supraveghetorului, care a avut punctual o exprimare verbală mai puțin profesională. Din acest motiv, a fost sesizată comisia de disciplină pentru personal, parchetul dar și instituția judecătorului de supraveghere. Directorul general a opinat că sistemul de supraveghere CCTV nu ar trebui să aibă în compunere funcția audio și ar trebui să fie dispuse măsuri în consecință. De asemenea, a reiterat că personalul  trebuie să adopte un limbaj decent, altfel faptele sunt incriminate de  prevederile Codului Penal și ale Constituției României.

Tot la acest subiect, au fost puse în discuție și actele de influențare a declarațiilor efectuate de cadre din conducerea Penitenciarului Brăila, care, chiar în lipsa probelor video, au încercat determinarea participanților la efectuarea unei percheziții să facă declarații neconforme cu realitatea. De asemenea, s-a arătat faptul că, în contra prevederilor OMJ 4800/C/2018 și a proiectului privind utilizarea camerelor video, la Penitenciarul Brăila s-a emis prin exces de zel o dispoziție scrisă pentru filmarea continuă a tuturor activităților care necesită interacțiune cu deținuții, ceea ce transformă polițiștii în veritabili operatori video, mai ales într-un penitenciar cu profilul ”uși deschise”. Directorul general a luat la cunoștință de situații dar nu a asumat opinie concretă în cursul ședinței.

S-a discutat despre existența unor ”home system cinema” în unele birouri, unde anumite cadre pot avea acces în timp real pentru supravegherea activităților. Acest drept ar trebui să îl aibă doar polițiștii de penitenciare care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de supraveghere electronică/dispecerat. Directorul general a opinat că este normal ca factorii de conducere din unitățile penitenciare să aibă acces la asemenea sisteme și să le utilizeze pentru controlul modului de îndeplinire a serviciului, pentru ca: ”la finalizarea programului de lucru, managerii să poată pleca acasă liniștiți și să aibă siguranța că subordonații își îndeplinesc corect atribuțiile de serviciu  până a doua zi dimineață”. De asemenea, directorul general a declarat că proiectul privind utilizarea camerelor video se află în fază avansată, invitând la discuții. SNPP a transmis propuneri pe marginea proiectului.

4. Oferte ochelari negociate de sindicate – acces in unitati interzis

Directorul general a arătat că, datorită unor excese în decontarea ochelarilor, cu impact asupra bugetului aprobat, a dispus interzicerea accesului în unități a reprezentanților firmelor de optică medicală. Aceasta și pentru că din compunerea delegațiilor firmelor respective nu ar face parte personal specializat (medic oftalmolog), ci doar un optometrist, care nu ar avea dreptul să întocmească recomandări pentru purtarea de ochelari sau lentile de contact cu anumite dioptrii. Din partea sindicatului s-a arătat necesitatea de a se continua invitarea unor asemenea firme, în interesul membrilor, cu propunerea ca acestea să aibă în delegație un medic oftalmolog, deși firmele respective nu pot elibera prescripții ci doar propune modele de rame/lentile negociate la prețuri avantajoase și fără să necesite deplasarea personalului în diferite puncte în timpul liber. Directorul general își menține poziția de a interzice accesul în unitățile penitenciare a reprezentanților firmelor de servicii oftalmologice.

5. Solicitare SNPP sport 2 ore/săpt. + creditare

Reprezentanții SNPP au arătat că este necesar să se asigure polițiștilor de penitenciare un program de minim 2 ore de pregătire sportivă/ săptămână, iar aceasta să fie creditată, sens în care a fost transmisă o propunere scrisă către ANP. Directorul general a arătat că în OMJ de linie este prevăzută minim o oră pe lună și că apreciază ca rezonabilă propunerea SNPP urmând a se adopta o decizie, cât de curând, în acest sens.

6. Spor HIV – neacordat Botosani

Se va constitui un grup de lucru pentru a evalua cum se acordă sporul HIV în unitățile penitenciare pentru a se găsi o cale comună și un mod unitar de acordare a dreptului menționat.

7. Coeficienți la nivel maxim pentru tot personalul

DG ANP a arătat că în proporție de 99% până la finalul anului se va emite o decizie pentru corectarea diferențelor dintre coeficienții celor nou-încadrați sau cu modificări în raporturile de serviciu și ceilalți salariați, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Deciziei ICCJ 51/2019 și respectiv a eliminării inechităților salariale. Nota – începând de astăzi (deși acest demers nu mai era necesar) unitățile au termen o săptămână să evalueze situațiile concrete și să transmită datele la ANP, urmând centralizarea situațiilor și emiterea deciziei.

8. Bistrita, Gherla, BM, Aiud etc – decont chirie/rate – in “localitățile componente”

Președintele SNPP Filiala Bistrița a expus o situație în care se regăsesc mai multe unități și anume refuzul de decont a chiriei/ratelor pentru localități componente. La Bistrița inițial s-a realizat decontarea dar ulterior a fost stopată având în vedere anumite interpretări care au un grad de ambiguitate. Aceste localități componente nu au primării iar taxele se virează la orașele/municipiile care le integrează, prin urmare chiriile nu trebuie respinse de la decont chiar dacă statutul nu clarifică in extenso subiectul. DG ANP a luat act de situație iar SNPP a arătat ca va depune o solicitare documentată de soluționare a problemei.

Pentru clarificare, OUG 53/2002 art 3 – Art 3

(1) Orașul este unitatea administrativ-teritorială de baza, alcătuită, de regula, dintr-o singura localitate.

(2) Orașul poate grupa în jurul sau unul sau mai multe sate apartinatoare ori localități componente.

(3) Satele apartinatoare își păstrează caracterul preponderent rural. Acestora li se aplică reglementările legale în vigoare specifice mediului rural.

(4) Localitățile componente sunt părți integrante ale orașului.