Legal sau abuz?

Cateva motive l-au împins pe directorul general al ANP la asumarea unei decizii criticabile. Efectivele custodiate au crescut cu aproape 1000 de deținuți într-un interval de timp scurt. În plus, se estimează o creștere constantă și în continuare, astfel încât, in 2022 ne vom apropia de 30.000 de deținuti, valoare pe care nu am înregistrat-o demult.

În contrast cu această creștere explozivă a numărului de deținuți, efectivele de polițiști de penitenciare se mențin constante, în jurul valorii de 12.000 de salariați, cu toate eforturile, aproape disperate, făcute în ultima perioadă, pentru ocuparea posturilor vacante din sistem. La acest moment, datele existente indică posibilitatea de a ocupa cel puțin 14.000 de posturi dintre cele 16.000 prevăzute, până la finalul anului în curs.

În realitate, acest deziderat nu este posibil având în vedere o variabilă imposibil de controlat care se adaugă la cifrele estimate în planul pensionărilor și anume, pensionările ca urmare a clasării apt limitat. Față de anul 2020 când doar 196 de polițiști de penitenciare s-au pensionat ca apt limitat, în 2021 numărul total estimat este de cel putin 1000 de cazuri, aspect care a stârnit îngrijorări la vârful ANP, mai ales că se obervă o scădere drastică a vârstei celor care cer încetarea raporturilor de serviciu.

Fără să analizăm prea mult ce efective am fi avut daca nu se organizau concursuri in ritm foarte alert, observăm ca dinamica efectivelor nu ne va permite nici măcar atingerea țintei minime pentru sfârșitul anului 2021 și anume 13.000 de posturi ocupate. Nu știm ce buget vom avea in 2022 si ce opțiuni de creștere a numărului de salariați vor mai fi, însă stim că ne îndeptăm vertiginos spre 30.000 de deținuți. Eliminarea remediilor compensatorii care scurtau consistent durata pedepselor își arată efectele, într-un târziu.

Pe acest fond, explozia pensionărilor ca urmare a clasării apt limitat împinge ANP la modificarea practicii consacrate în Poliția Penitenciară, urmând, în parte, modelul celor din MAI. Dintre cei 250.000 de angajați din structura de apărare, majoritatea sunt militari (MApN, SRI, STS, SIE, SPP plus jandarmii si pompierii din MAI), pe lângă care mai sunt 75.000 de politiști și 12.000 polițiști de penitenciare.

Prevederile din legea pensiilor militare sunt aplicabile deopotrivă militarilor cât și funcționarilor cu statut special (polițiști și polițiști de penitenciare), iar statutelor militare sau speciale includ prevederi similare care reglementează această materie. Punerea în aplicare a acestor prevederi diferă, însă, de la o instituție la alta. Lasând la o parte militarii în privința cărora procedura se reglează scurt printr-un ordin clasificat, dacă este să ne comparăm strict cu polițiștii, interpretarea cadrului legal în Poliția Penitenciară s-a facut în avantajul salariatului și într-o manieră flexibilă, permisivă.

Un coleg sindicalist din Poliție estima mai în glumă mai în serios că dacă și cei din MAI ar interpreta legea la fel de flexibil ca noi, ar pleca la pensie 40% dintre polițiști într-un timp scurt. Numărul uriaș de cereri rezoluționate cu încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a clasării apt limitat ori aflate pe parcurs, în anul 2021, iată că poate fi de natură să rigidizeze și practica din Poliția Penitenciară. Sindicalicește nu putem sustine acest demers pe care nici ANP nu a decis înca 100% că și-l va asuma. Din acest motiv am avertizat cu privire la tensiunile pe care decizia le va genera, tensiuni si divergențe care pot îmbrăca diferite forme inclusiv al acțiunilor în instantă.

Pe scurt directorul general ANP și-a exprimat intenția de a emite o decizie pentru constituirea unei comisii la nivelul fiecărei unități, comisie care va analiza diagnosticul și recomandările deciziei medicale de clasare apt limitat și va aprecia daca salariatul în cauză mai poate îndeplini atribuțiile postului pe care îl ocupă sau eventual ale altui post compatibil cu afecțiunile si diagnosticele menționate, ori dacă se impune aprobarea cererii de încetare a raportului de serviciu. Dacă i se propune alt post iar salariatul refuză să mai exercite atribuțiile care i se vor stabili, este pus la dispoziție conform legii, pe durata clasării, deciziile urmând să fie asumate conform competențelor legale.

În MAI, pentru polițistul care este clasat apt limitat se verifică dacă mai poate îndeplini atribuțiile postului și dacă nu, este pus la dispoziție în vederea identificării altei funcții compatibile cu afectiunile sale si cu recomandările din decizia medicală. Atunci când este pus la dispoziție, se apreciază pe anumite interpretări că poate cere încetarea raporturilor de serviciu uzând de o prevedere din statutul special (încetarea raporturilor de serviciu la cerere, motivând pe clasarea ca apt limitat) activând astfel prevederile din legea pensiilor militare, menționate mai jos. Conform statutului polițiștilor, clasarea ca apt limitat nu este enumerată între motivele de încetare a raporturilor de serviciu, de aceea este necesară în prealabil punerea la dispoziție ca urmare a unei clasări apt limitat. Pentru a limita chiar si aceste situații în MAI s-au transmis indicații de evitare a cazurilor în care polițiștii sunt puși la dispoziție, deci robinetul este strâns la maximum posibil.

Directorul general ANP ne-a transmis că nu se intenționează o blocare a unui drept legal și ca se au în vedere o serie de excepții concrete care pot fi incluse în decizie, cum ar fi o anumită vechime minimă în sistem și un anumit număr al clasărilor. Prin acest demers înțelegem că ANP își dorește sa evalueze mai atent cererile de pensionare în special a celor cu vechime foarte mică în sistem și cu afecțiuni care nu sunt neapărat incompatibile cu calitatea de polițist de penitenciare.

Până la emiterea acestei decizii, rezoluționarea cererilor de pensionare ca apt limitat a fost temporizată printr-o adresă transmisă în unități. De reținut faptul ca simpla depunere a cererii de pensionare cu aceeași dată sau cu a doua zi, nu generează automat încetarea raportului de serviciu, prin urmare salariatul trebuie sa își continue activitatea până la o decizie efectivă, deși practica din sistem era alta. Cu această provocare lansată de ANP, am studiat și noi atent cadrul normativ si am discutat cu colegi de mișcare din poliție precum și cu alti specialiști, pentru stabilirea unei poziții a organizației.

Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, Art 18:

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Analizând prin comparație cele doua statute speciale (polițiști și polițiști de penitenciare), nu pot fi identificate diferențe relevante. Evidențiem următoarele prevederi din statutul nostru:

Legea 145/2019, Art. 104:
Poliţistul de penitenciare are dreptul la:
i) pensii, în condiţiile legii;

Legea nr 145/2019, Art. 132
(1) Poliţistul de penitenciare clasat “apt limitat” de către comisia de expertiză medico-militară, pentru care atribuţiile postului ocupat nu permit respectarea recomandărilor comisiei, se pune la dispoziţie pe perioada clasării.

Legea nr 145/2019, Art. 133:
Raportul de serviciu al poliţistului de penitenciare încetează în următoarele cazuri:
c) nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 11 lit. a), d), i); (lit d: au 18 ani împliniți, capacitate deplină de exercițiu și sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției
g) pensionare, în condiţiile legii;

Nu reiese o cauzalitate sau o condiționare automată între clasarea ca apt limitat și încetarea la cerere a raportului de serviciu, nefiind stabilită o obligație concretă pentru angajator. Adică se apreciază că nu este corectă interpretarea conform căreia o clasare ca apt limitat atrage automat încetarea raportului de serviciu și implicit pensia militară. Dimpotrivă, pensia militară devine un drept doar în situația în care raportul de serviciu a încetat ca urmare a clasării, însă aici intervine posibilitatea de interventie (analiză, verificare, respingere etc) a angajatorului care decide asupra oportunității încetării raportului.

Prioritar pentru SNPP este să ne preocupăm ca niciun polițist de penitenciare să nu fie prejudiciat în raport de prevederile legale și de situația concretă a salariaților aflați în aceste situații. Avem de asemenea în vedere evitarea plasării unei responsabilități prea mari asupra specialiștilor din unități care ar trebui să intre în componența comisiilor ce vor face propuneri de menținere în activitate sau de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării apt limitat. Am atras atenția asupra complexității situațiilor în care comisiile din unități ar avea în analiză chiar funcții de conducere din unitatea respectivă, motiv pentru care ANP a decis să preia în analiza comisiei din aparatul central, toate cererile depuse de ocupantii acestor funcții indiferent de nivel, din unități.

Directorul general ANP a pus, în cursul zilei de ieri, la dispoziția organizațiilor sindicale, proiectul deciziei. Președintele PUBLISIND/SNPP și-a exprimat dispoziția pentru o întâlnire cu conducerea ANP, întâlnirea fiind planificată pentru joi 19 august la ora 9,00 la sediul ANP. Rămâne de văzut dacă în urma consultărilor derulate în sistem inclusiv cu sindicatele, ANP își va menține demersul inițiat, existând și perspectiva posibilă de renunțare la acesta. PUBLISIND/SNPP a realizat o consultare generală intensivă a liderilor organizației pe acest subiect, fiind propuse administrației o serie de observații care se vor dezbate in cadrul întalnirii planificate pe 19 august 2021 începând cu ora 9,00 la sediul ANP.

Distribuie

19 răspunsuri

  1. Stati sa vedeti pe aia care sunt scolarizati de institutie si pleaca fiecare pe unde apuca
    de scarba sefilor/sefelor… Dintr.o generatie de 21 de oameni ar mai fi doar 7… si nu mai vin deloc oameni din unele institutii cu care a avut anp.u contracte de scolarizare. Aia adusi din sursa externa care scartaie de scarba in primele luni de la angajare nici nu mai conteaza. Cam asa merita institutia asta gestionata de incompetenti care isi arunca frustrarile, fricile si responsabilitatile la alte compartimente, pupincuristi, turnatori si urlatori…

  2. Foarte bun articolul însă Renunțați Dumnezeule la ideea ca abrogarea legii 169/2017 a produs situația de azi ! Este ca și cum ai spune ca se comit infracțiuni mai multe pentru ca s-a abrogat acea lege ! Repet : s – a ajuns aici datorită nepăsării Anp , mj , guvern in ultimii 20 de ani ! Nici un penitenciar nou construit in ultimii 20 de ani ! Plecam la lupta cu arme din primul război mondial ! Sa ne auzim sănătoși !

    1. evident ca nu este cauza unica a cresterii nr de detinuti insa contribuie / din durata pedepselor se taiau portiuni consistente prin remedii sau castigurile in zile care erau mai consistente anterior modificarilor produse

  3. Dincolo de considerentele avute in vedere de conducerea ANP, cu care personal sunt intru totul de acord, Legea nu s-a modificat, iar aceasta decizie nu exista din punct de vedere juridic. Legislatia fiind aceeasi, daca ANP modifica acum INTERPRETAREA Legii, inseamna ca a gresit grav pana acum, de la aparitia legii de pensionare in 2015, si pe 293/2004 si pe 145/2019. Pensionarea eronata a sute de persoane nu poate fi trecuta cu vederea si tot conducerea ANP va fi OBLIGATA, pe acelasi rationament, sa sesizeze ilegalitatea de pana acum si sa o indrepte, cu tot ce presupune asta. Sau tot ce s a intamplat pana acum a fost perfect legal si decizia de acum este o eroare. Nu exista varianta de mijloc. Repet, legea e aceeași, decizia in cauză nu e act normativ, nu poate adauga sau introduce limitari la nicio lege, fie ea 145 sau 223.

  4. Sindicaliceste, aceasta problema poate fi tratată ca un abuz, indiscutabil. Dar tot ” sindicaliceste” vorbind, oare efectivul personalului apt pentru intrarea in serviciu, care se reduce vertiginos de la o luna la alta ca urmare a acestei “posibilități” sau “pont” de incetare a raporturilor de serviciu,nu constituie o problema care sa retina atentia sindicatelor? Sarcinile de serviciu ale politistilor care ” se pregatesc” pentru apt limitat se răsfrâng asupra personalului care si asa lupta cu orele suplimentare. Dupa cum a subliniat si presedintele Snpp, numarul angajatilor este coplesit de numarul detinutilor care se afla intr un trend ascendent. Constituirea unei comisii la nivel de unitate pentru a evalua daca politistul isi poate desfasura activitatea intr un alt sector de activitate, mi se pare o initiativa buna. Competenta acesteia sa se extinda pana la nivel sef serviciu. De la funcțiile de director adjunct in sus, sa fie analizat la nivelul unei comisii constituite la nivel Anp. Dar?! Este decizia DG un act administrativ ( juridic si legal) destul de puternic încât sa se opuna actiunilor in judecata ce probabil vor curge cu duiumul? Peace! \_/

  5. Pare un abuz al dlui director dar, să nu ne ascundem după deget, au fost abuzuri destule și din partea unor foști colegi care au făcut să se aprindă un bec roșu la A.N.P. Adevărul e, ca de obicei, la mijloc.

  6. Dle. Teoroc, cum se va face evaluarea in mod corect si nu subiectiv a celor declarati apt limitat de comisia de expertiza de catre comisia din unitati ?
    Vor imparti aptii limitat in 2 categorii (bolnavi si sanatosi) ?
    Cine va raspunde daca celui declarat sanatos de comisia din unitate i se va agrava starea de sanatate ??

  7. Bună ziua.
    1) Subiectul probabil că necesita o analiză amănunțită și nu una pe genunchi cum se procedează în ultimii ani în ANP, la acestea contribuind cu sârg și sindicatele din păcate.
    Dăn aceste motive se ajunge la astfel de situații, care ulterior prin instanțele judecătorești nu rezistă și mai apoi spunem vai dar noi cât am muncit și instanțele ne pică deciziile!!!
    Problema se pune cred ceva de genul, noi muncim mult și gândim puțin.
    2) Faceți o analiză aferentă doar anului 2020, respectiv o aproximare făcută de DMRU ANP aferentă an 2021, în contextul în care se impunea o analiză pe ultimii 10-15 ani, defalcată pe penitenciare, și înainte de a ieși la pensie pe apt limitat unii de prin conducerea ANP și a unităților penitenciare, zic și eu.
    Concret, o astfel de analiză adusă la cunoștința tuturor salariaților din penitenciare ar releva că printre campioni se află P.Sp Poarta Albă, dar nu ne este rușine nici cu P.Arad, etc, precum și ANP.
    3) Ceea ce nu se spune actualul dg ANP este că domnia sa are în buzunarul de la spate un certificat medical cu clasare apt limitat, la a treia sau a patra clasare, de asta și acel articol cu excluderile, NU???
    Ne întrebăm care au fost resorturile ce au permis accederea în această funcție când omul este apt limitat pentru a conduce un penitenciar, nu mai vorbim de un sistem???
    Sunt multe întrebări ce necesită o analiză detaliată și amănunțită a problematicii ridicate, plecând de la pensia militară și terminând cu aroganțele unora, care doresc să iasă la pensie din funcție de conducere indiferent cum au ocupat funcția și ce putințe au dovedit/dovedesc, dar…

    Sunt dintre cei care vor ieși la pensie cu voia Domnului în acest an după foarte mulți ani de muncă, iar vechimea în sistem mi-a permis să văd multe lucruri, începând cu eforturile unora de a păstra sistemul penitenciar în cadrul sistemului de apărare și terminând cu ultimul Statut adoptat în anul 2019, care ne îndepărtează zi de zi de ceea ce numim sistem de apărare, ordine publică și siguranță națională, dar cui pasă.
    Deja la nivel de Parlament și în mod special la presiunile MApN se pune problema ca din sistemul de apărare să fim excluși alături de Poliție, Pompieri, etc., în sistem urmând a face parte doar cei cărora le este aplicabil Statutul cadrelor militare. Poate aici este una dintre probleme, poate vă interesați care este procedura la MApN, la servicii, Jandarmerie, etc.
    Vă doresc tuturor minte multă mai întâi și sănătate, astfel încât să nu ajungeți să depindeți de un certificat medical cu mențiunea apt limitat și să ieșiți din sistem cu toate condițiile de vechime îndeplinite și cu pensie militară.

  8. Cum se face că acest director general al ANP ,prin decizia emisă ,poate contrazice o lege în vigoare și contestă diagnosticul medicilor specialiști din spitalele militare,implicit comisiile de expertiza medicala,in ce lume trăim….

    1. comisia nu contesta diagnosticul, ci compara recomandarile din decizie cu atributiile din fisa postului in vederea aprobarii sau respingerii cererii de incetare a raportului de serviciu pe motivul clasarii / daca si diagnosticul si recomandarile sunt serioase, cererea se aproba ca si pana acum deschizandu-se dr la pensie militara / modificarea apare in cazurile discutabile cu afectiuni minore si recomandari lejere care nu indica faptul ca din acele cauze salariatul nu mai poate exercita atributiile postului / acestea sunt vizate / dar chiar si aceste cazuri vor fi exceptate de la comisie in anumite situatii (vechime+nr clasari)

      1. Cine are competenta de a spune/hotara ca ”diagnosticul si recomandarile sunt serioase”?!?!?! La fel – cine are competenta de a spune ca e vorba de ”afectiuni minore si recomandari lejere”?!?!?! Dupa ce criterii hotaraste cineva ca un diagnostic e serios, iar o alta afectiune e minora?

        1. numai medicul prin raportare la atributiile exercitate / cand ai o spondiloza si o recomandare sa nu mai mananci gras si sa nu mai bei carogazoase…

          1. Nici un medic nu va da astfel de recomandari aberante! Comisiile de expertiza medico-militara sunt organizate, functioneaza si isi exercita atributiile conform Ordinului nr. M.66/98/3005/8966/2016 (3005 e al MJ-ului), dar si al altor acte normative! Si nu e vb doar de atributii ci si de competenta, specializare, o vita de mnca – nici un medic nu se va face de ras dand recomandari de complezenta! Chiar daca ordinul nr 66 e semnat si de MJ, toate comisiile sunt formate din medici MApN! Deci….

  9. Domnule președinte acum că s a pus batista pe țambal și de către sindicate poate reevaluați și toți directorii cu apt limitat și toți șefii de servicii și îi puneți la dispoziție, reevaluați pe toți cei care au fost pensionați pt un apt limitat, stabiliți în cotă fixă plata chiriei și a ratei la banca,pt a stopa șmecheriile, proprietăți mascate pe numele rudelor și noi înșelăm statul,și unii mai suntem și mari șefi,acordarea in mod obiectiv a majorării de 50%,nu doar celor cu abonament,a se vedea directorii și directorii adjuncți de care nu ai loc în fiecare trimestru,luptați pt toți membrii in mod egal și nu în funcție de interesele unor directori generali puși politic și nu pe competențe.

  10. Domnule Teoroc,

    Off topic insa de interes:
    1- cand credeti realist vorbind ca va fi pus in practiva specialistul de clasa?
    2- plata sporurilor in concediu va fi de la 01 septembrie cum si-a asumat verbagl DG-ul?
    daca se va emite decizie de cand se vor plati cu sporuri zilele de concediu? din septembrie pt august sau din octombrie pt septembrie?

    1. 1, Pentru acordarea specialistului de clasa este necesara modificarea OUG 226 .Ministrul si-a asumat ca va da o alta ordonanta ion caz ca modificarea 226 nu va fi posibila. Indiferent de cuim decid ei, noi ne vom organiza sindicaliceste daca va fi cazujl.
      DG si-a asumat ca incepand cu 1 sept. va emite aceasta decizie. Sa vedem continutul si apoi intervenim daca este cazul.

  11. Domnule TEOROC,
    Vazand anvergura noului DG, lasand aspectele nepopulare se vede ca are sustinere si curaj, haideti sa incercam sa actualizam si noi norma de echipare, daca nu la nivelul real, macar la nivelul celorlalte institutii….
    Suntem de ras…… exista loc in acest context, haideti sa ridicam si noi plafonul, e diferenta prea mare intre noi si celelalte institutii…

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt solicitate pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.