În timp ce în România pensiile militare de stat sunt de-a valma cu cele speciale în discursurile interesaților electoral, în restul statelor membre ale UE și NATO, aceleași pensii militare sunt tratate distinct, fără a li se atribui alte epitete. Așa cum afirmam, interesele electorale sau efectiv lipsa de cunoștere, duc la generarea unei percepții negative asupra a tot ce înseamnă instituție cu rol în apărarea și siguranța statului.

Mai adăugăm și niște concluzii mai nefericite în raport cu activitatea profesională, aducându-ne aminte cu amărăciune de vremurile în care deveneam torționari, și meniul devine complet în planul vulnerabilității. Deși nu ne-am raportat vreodată la ce ar trebui să facă alții pentru noi, trebuie să fim de acord că, uneori, exemplele pozitive trebuiesc adoptate și diseminate. La fel ca statistica regăsită on-line intr-o lucrare și preluată de alte platforme de profil. Aceasta arată cam așa, concluziile urmând a vi le aștepta în comentarii:

  • Franţa – Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din media ultimelor 6 salarii; – Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din media ultimelor 6 salarii; – Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din media ultimelor 6 salarii;
  • Germania – Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie; – Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie; – Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
  • Italia – Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut; – Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut; – Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.
  • Marea Britanie – Militari beneficiază de o legislaţie proprie si pensii militare de stat, diferite de pensiile personalului civil; – Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani; – Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu. [Militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].
  • Olanda – Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu. MIlitarii au o legislatie separata fata de civili. Dupa cum stau lucrurile in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara intre 8 000 si 10 000 de euro.
  • Belgia – Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu. – Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu. – Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
  • Polonia – Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (inclusiv sporurile); – Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (inclusiv sporurile); – Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (inclusiv sporurile);
  • Turcia – Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80- 85% din valoarea ultimului salariu; – Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80- 85% din cuantumul ultimului salariu; – Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu.
  • S.U.A.* – legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile; – pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar; – pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună. —
Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare: Pe urma pensiilor militare. O statistică explicită

10 comentarii la „Pe urma pensiilor militare. O statistică explicită”

  1. Spune-ti-le și lui (editat) cu toată gașca putredă pe care o conduce, despre ce ați postat în acest articol. De aceea toată lumea încearcă să plece din sistem. Sunt niște (editat) politice,care bagă zâzanie între militari și civili. De ce au votat pentru pensii speciale ale parlamentarilor, iar acum vor să pară „fete mari”,nici gura nu le miroase?

  2. Chestia e ca vor vedea niste varste mai mari decat alea la care se iese la noi.Avem colegi iesiti la pensie la 48 de ani nu la 50 cum e in articol.

    1. Art. 1 din L223/2015 privind pensiile militare de statȘ
      Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

    1. Explicatie detaliata dintr-un articol SNPP:
      Pe final de noiembrie in forul suprem de dialog social din Romania au fost dezbatute probleme importante cum ar fi salarizarea unitara dar si salariul minim brut pe tara garantat in plata care in opinia noastra trebuie sa creasca la 1500 lei incepand cu 1 ianuarie 2016. Aveti mai jos in informarea BNS mai multe detalii.

      Inainte de orice altceva, ne sesizam fata de rafala de neclaritati trasa fara mila dupa articolul SNLP referitor la corelarea dintre salariul functiei de baza (SFB) caracteristic sistemului nostru si salariul de baza (SB) utilizat in restul sistemului bugetar. Marele castig este ca ANP (implicit MJ) a accepat in sfarsit corespondenta, de fapt identitatea, dintre cele doua tipuri de baze salariale.

      Depasirea acestei dileme deschide o linie de interpretare ampla atat in prezent cat si pe viitor, pe mai multe paliere. Prima dintre acestea a fost, asa cum am aratat in articolul nostru anterior, obligatia ANP de a se asigura ca in sistem nu exista SFB brut mai mic de 1250 lei. Atentie, brut!

      HG 1017/2015 reglementeaza cuantumul salariului de baza minim brut, prin urmare, pentru a ne asigura ca nu avem ilegalitati in sistem, cu acest plafon trebuie comparat cuantumul SFB brut. Stim ca fluturasul de salariu induce mai degraba confuzie in loc sa clarifice, insa din verificarile noastre ulterioare, in sistemul penitenciar, nu se constata existenta unor SFB brute mai mici de 1250, asa cum se estimase.

      Agentii nou incadrati cu statut de debutanti timp de 1 an de zile, se afla putin peste aceasta limita, dupa toate calculele adunate din teritoriu (in lipsa unui un feedback oficial din partea ANP). Cresterea ulterioara a salariului de baza minim brut, asa cum informeaza BNS, va genera necesitatea de ajustare in scurt timp. Important este ca principiul s-a setat corect.

      Am primit multiple mesaje pe toate canalele de comunicare, cu afirmatii ca SFB asa cum apare pe fluturas e mai mic de 1250. In realitate, ca sa nu intram intru-n algoritm prea complicat de calcul, recomandam o verificare simpla astfel: toate sumele de pe fluturas cu exceptia normei de hrana, a echipamentului si a sporului de pericol (30%) reprezinta in esenta SFB. Reaminim necesitatea de comparatie a brutului SFB cu 1250 si veti constata ca va situati in plafon. Pentru moment.

      Clarificarea principiului care creeaza corespondenta intre SFB si SB faciliteaza insa demersuri mai importante cum ar fi aplicarea modificarilor legislatiei salariale operate prin OUG 20 si OUG 43 din 2016 respectiv eliminarea inechitatilor salariale dintre functii identice, inechitati care constau in diferente de sporuri, majorari, coeficient etc. Insa acesta este un demers SNLP inca impins cu greu in relatia cu MJ/ANP.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *