Interesul enorm pe acest subiect ne obliga la o minima clarificare desi ar fi de preferat inca putina rabdare si discretie pentru a evita perturbari ale demersului. Initiatorul proiectului de OUG pentru recalcularea majorarii de 50% este MApN, iar proiectul este publicat pe pagina de transparenta decizionala a MApN. Exista doua variante de abordare a efectelor recalcularii, una dintre acestea fiind asumata in proiectul care a obtinut toate avizele si a fost la un pas de aprobare apoi a fost retras.

Prevederea din proiect care a starnit critici in special din partea Ministerului Finantelor, intr-un context bugetar marcat de austeritate, avea in vedere o consolidare, sa spunem, a dreptului in discutie, care era mentionat expres ca element constitutiv al bazei de calcul utilizate pentru stabilirea pensiei militare de stat cu trimitere la art 28 din L.223/2015. Prin urmare proiectul a fost retras si ajustat in consecinta, apoi au fost consultate institutiile din structura urmand retrimiterea la Guvern in vederea adoptarii, fara prevederea criticata:

art I – (4) Cuantumul majorărilor prevăzute la alin. (1), care reprezintă inclusiv element constitutiv al bazei de calcul utilizate pentru stabilirea pensiei militare de stat, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se evidențiază distinct în noua/noul soldă de funcţie/salariu de funcţie/salariu de bază, fără a impacta asupra modalității de stabilire şi calcul a altor drepturi salariale.

Care sunt efectele si riscurile in noul context? Intr-un articol anterior am anuntat iminenta adoptarii OUG care apoi a fost temporizata din motivele mentionate. Asa cum am informat intentiile de adoptare a actul normativ se mentin iar majorarea de 50% se va recalcula din 2019, cum este prevazut in ambele variante de proiect, impactul bugetar fiind inferior celui care ar fi fost impus de eventuale sentinte pierdute pe banda in instanta cu indexare si dobanzi penalizatoare, avand in vedere Decizia ICCJ 75/2024. Insa exact aceasta decizie care ajuta la recalcularea inclusiv retroactiva a majorarii induce si un risc in planul pensiilor:

Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază a/al personalului militar, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și personalului civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019

Riscul concret este ca in perioada urmatoare ICCJ sa se pronunte nefavorabil pe o anumita sesizare, iar in lipsa unei prevederi acoperitoare, pensiile militare sa fie impactate negativ de efectele noului cadru juridic. Evident ca nu ne dorim o astfel de situatie si speram ca finalul sa fie cel asteptat de toti salariatii si rezervistii din structura de aparare, dar este bine sa avem informatiile pentru a ne calibra corect asteptarile. Totodata situatia reprezinta o lectie care se repeta si anume aceea ca o actiune in instanta care vizeaza drepturi individuale, poate genera in final un impact negativ pentru o intreaga categorie, motiv pentru care de-a lungul timpului SNPP a cantarit bine riscurile inainte de a pune pe rol actiuni in instanta.

Extras incheiere 09.01.2025 dosar 17201/3/2024 Tribunalul Bucuresti: