Pare că nu toți managerii reușesc să înțeleagă sensul afirmației din titlul articolului. Periodic reluăm acest subiect fie când este vorba de învoiri plătite, fie de ziua festivă de 29 iunie, fie, mai nou, de autorecenzare. Problema vine de la tentația de a echivala rigid “o zi liberă plătită” cu “8 ore pe zi” urmărind modul în care legislația muncii definește timpul normal de muncă. Dar o astfel de echivalare ar fi întemeiată pe o eventuală prevedere legală de tipul “8 ore libere, plătite”. Ori, dacă legiuitorul nu a simțit necesitatea unei astfel de precizări, atunci nu ar trebui să avem o problemă de interpretare. Indiferent de programul în care lucrăm, avem dreptul la o zi liberă plătită. Similar cu învoirea plătită și respectiv cu ziua liberă acordată în contul zilei de 29 iunie negociată ca zi festivă prin Acordul colectiv.
Problema a fost tranșată de fapt încă din anul 2012 prin Decizia DG ANP 569/2012 care a făcut istorie, putem spune. Erau vremuri de criză în care singura compensare permisă a muncii în plus era cu timp liber, iar noi am impus o compensare triplă cu timp liber pentru orele muncite în regimuri suprapuse. Dacă munceai suplimentar 8 ore într-o zi de sâmbătă care se întâmpla să fie și zi de sărbătoare, aveai de primit 24 de ore libere ca recuperare plătită cu toate sporurile, perioadă care se scădea din fondul de timp individual astfel încât să nu afecteze salariul. O modalitate de compensare unică în România. De-ale sindicatelor din penitenciare…
Interpretarea corectă a acestei sintagme – “o zi liberă plătită” – este facilitată tocmai prin Decizia DG ANP susmenționată, care reglementează munca suplimentară și care a primit două actualizări din 2012 până în prezent, respectiv prin deciziile 357/2015 si 344/2019. Atașăm aici cele trei decizii îmbinate cronologic într-un singur document (pdf). Cheia întregii interpretări se află în modul de calcul al Fondului de timp individual (Fti) raportat la Fondul de timp al lunii (Ftl), dar mai ales în definirea Fondului de timp al absențelor (Fta). Formula edificatoare, în varianta simplificată este Fti = Ftl – Fta. Ca exemplu, dacă o lună are 168 de ore lucrătoare și absentezi prin învoire sau autorecenzare 12 ore deoarece lucrezi în ture, Fti în cazul respectiv scade cu 12 ore și devine 156, astfel încât angajatul chiar dacă va lucra cu o tură mai puțin în luna respectivă, nu va trebui să vină din timpul liber pentru a-și completa numărul minim de ore de prestat (conform legislației pentru un salariu complet trebuie să lucrezi cel puțin numărul de ore lucrătoare din lună, desigur luând in calcul absențele justificate). Formula în acest caz simplu, este: Ftl (168) – Fta (12) = Fti (156).
O definire similară a Fta se regăsește atât în D.569/2012 cât și în D.357/2015. Observăm că modul în care zilele de absențe justificate sunt pontate diferă, în funcție de tipul acestor absențe. Pe concedii (de odihnă, medicale sau de studii) se merge pe 8 ore zilnic (deși este discutabilă și această limitare, însă nu vom intra acum în această explicație pentru a nu complica), în timp ce pentru recuperări și învoiri plătite se vor ponta orele efective. Această prevedere a fost negociată cu sindicatele și am urmărit să nu afectăm programul și salariile. Pontajul de 8 ore/zi de la concedii generează oricum probleme pentru cei care lucrează în ture și avem în vedere să corectăm această situație la un momentdat.
Dar acesta este modul de pontare în toată structura de apărare pe concedii (calendaristice în cazul nostru) iar inerția este mare. Cel puțin la învoiri s-a decis flexibilizarea pontării, astfel încât pontajul să reflecte exact realitatea și să nu se impună artificii ulterioare pentru reglarea orelor de muncă prestate. Prin învoire plătită se poate absenta justificat fie pe durata unor fracții dintr-o zi normală de lucru (8 ore), fie egal sau mai mult de 8 ore, iar pontajul va reflecta exact numărul de ore de absență în funcție de programul specific pentru fiecare angajat. Un regim identic îl are ziua de 29 iunie negociată ca zi liberă plătită prin Acordul colectiv.
În concluzie, atunci când se pune în aplicare o dispoziție care prevede sintagma o zi de învoire plătită sau o zi liberă plătită, în aplicația de pontaj online, la zilele respective, se va trece numărul exact (efectiv) de ore de absență justificată raportat la programul fiecărui angajat și se va alege ultimul indicator inclus in aplicație – “zi liberă plătită” – care are exact acest scop și anume să nu limiteze numărul de ore introdus! Atât de simplu este, dacă gândim logic și respectăm legislația. Altfel, cum gandesc mulți manageri din sistem, pontăm 8 deși angajatul a lipsit 12 ore, deci îi menținem un fond de timp crescut artificial, pe care nu îl poate îndeplini decât dacă renunță la propriul timp liber și vine la serviciu pentru “a-și face orele”. Fără să mai amintim că dacă pontezi un angajat ca absent mai puțin decât a lipsit efectiv, înseamnă ca în restul de 4 ore nepontate ca absent, angajatul a fost de fapt la serviciu și dacă are un accident, va fi accident de muncă… Ca și cum ziua liberă plătită pentru autorecenzare a fost gândită de legiuitor ca să prejudicieze angajații și deci să descurajeze recensământul. Am cerut ANP o adresă cu precizări în acest sens pentru a evita interpretări greșite.
