Referitor la anunțatele măsuri de austeritate, ori este o strategie complexă și încă ne scapă jocul politic care se face, ori suntem liberi să suspectăm o puternică dezorientare la nivelul puterii executive. Să urmărim puțin firul (i)logic, cel puțin raportat la Poliția Penitenciară:

• Avem 20.000 de posturi necesare calculate pe baza standardelor de personal și un total de 16.041 posturi prevăzute pentru întregul sistem penitenciar.
• Începând cu anul 2017 modificările operate precum și cele preconizate în planul pensiilor militare au generat trecerea treptată în rezervă a unei mari părți din personal.
• Plecările intensive la pensie au accentuat lipsa acută de personal si au obligat instituțiile din toată structura de apărare să încerce compensarea ieșirilor din sistem, prin organizarea de concursuri.
• Peste 30.000 de candidați au fost triați prin comisii de testare/concurs în ultimii 4 ani.
• În tot acest context numărul posturilor ocupate din Poliția Penitenciară a urcat de la 12.000 la 13.150 prin eforturile disperate ale celor implicați în procedurile de concurs.
• Concursurile au fost suspendate in pandemie dar și în a doua jumătate a anului 2022.
• Amenințările cu modificarea pensiilor militare s-au acutizat în anul 2023.
• Numărul de posturi ocupate în poliția Penitenciară scade din nou vertiginos.
• La acest moment în sistem sunt aproximativ 12.700 polițiști de penitenciare.
• Numărul orelor suplimentare se menține relativ constant; creșterea temporară a efectivelor a permis o mai mare siguranța a misiunilor dar munca suplimentară se realizează încă în volum mare (s-au efectuat mai puține ore suplimentare per salariat, dar numărul de salariați a crescut; efectivele sunt totuși mult sub standard).
• Au fost declanșate proceduri de concurs multiple cu scopul de a menține resursele peste pragul de 13.000.
• Dezideratul ANP pentru finalul anului 2024 a fost de 14.000 posturi ocupate din 16.041 prevăzute.
• Suspendarea concursurilor cu 1 mai 2023 va duce la o scădere a numărului de posturi ocupate sub pragul de 12.000 spre finalul anului curent.
• Blocarea angajărilor si scăderea efectivelor va genera creșterea numărului de ore suplimentare aceasta fiind singura soluție rămasă pentru efectuarea misiunilor (vor crește restanțele la concedii și va fi imposibilă compensarea cu timp liber a muncii suplimentare).
• Proiectul de OUG limitează cheltuielile de personal precum și cele de bunuri și servicii la nivelul anului 2022.
• Din ianuarie 2023 cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 15% (OUG 168/2022) față de 2022.
• Limitarea cheltuielilor la nivelul anului 2022 sugerează cel puțin tăieri/restanțe salariale (ultima situație similară a fost în anul 2019).
• ANP susține ca bugetul actual permite plata salariilor doar până în luna octombrie (efectul OUG 168/2022 nu a fost prevăzut) fiind necesară rectificare bugetară pe plus.
• Deci bugetul este insuficient pentru anul curent dar Guvernul dorește diminuarea și nu rectificarea pe plus.
• Schema de personal este vacanta cu aproximativ 25% și acest procent va crește dacă sunt suspendate concursurile.
• În poliția Penitenciară se efectuează aproape un milion de ore suplimentare pe an dar posibilitatea plății acestora previne pierderea controlului pe volumul de muncă suplimentară.
• Creșterea numărului de ore suplimentare per salariat generează riscul depășirii plafoanelor legale prevăzute pentru munca în plus și obligă administrația la măsuri de reducere a activităților cu afectarea drepturilor deținuților precum și vulnerabilizarea personalului care va fi trimis în misiuni cu nivel de siguranță diminuat.

Dacă în tot acest algoritm detaliat mai sus, observați un sens sau o anumită logică, suntem interesați de opinia voastră. Noi nu am reușit să detectăm rațiunea acestor măsuri oricât am încercat. La finalul situației expuse avem de fapt creștere de cheltuieli și blocare de activități.

Dl Bogdan Ilea secretar de stat MJ ne-a informat oficial în cursul zilei de ieri că la MJ nu este primit niciun proiect de OUG cu măsuri de austeritate și ca discuțiile în coaliția de guvernare continuă pe această temă. În cazul în care MJ va primi spre avizare un proiect pe linia aceasta, va fi transmis către organizațiile sindicale spre consultare. Evident că impactul posibil al unui astfel de act normativ stârnește preocupări și îngrijorare la MJ ca și în toate instituțiile bugetare care se vor confrunta cu situații imposibil de gestionat prin modalități normale, dar se așteaptă încă rezultatul discuțiilor din coaliție și varianta finala a proiectului.