Romania este din nou prada unei instabilitati politice grave. Premierul Bolojan sfatuit prost in reforme se mai tine de un fir de ață la guvernare. I se promite primaria capitalei cu traseu catre presedintie pentru a elibera locul. Nimeni nu poate estima exact momentul insa este chestiune de timp pana la reconfigurarea totala. Un lucru este surprinzator dar se tine la secret. Presedintele BNS Dumitru Costin are informatii certe care indica un esec total al acestor reforme care au aruncat Romania in haos si care isi intind tentaculele si spre Politia Penitenciara. Mai precis, deficitul bugetar pare sa creasca in loc sa scada! Multi analisti au avertizat cu privire la efectul de bumerang al blocarii investitiilor si scaderii consumului. Exact acest detaliu garanteaza esecul unei guvernari care va ramane de trista amintire. Nu ca am avea asteptari prea mari de la urmatoarele!

Intre timp comisarul sef Burcu aflat inca la trista coordonare a Politiei Penitenciare care aluneca incet dar sigur intr-o era intunecata, mânat de panică, la gandul mitingului care urmeaza la Ministerul Justitiei, face o fenta disperata prin emiterea unui comunicat in care nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase, anuntand pompos ca nu se mai comaseaza nicio unitate din multiplele variante trimise cu supusenie si angajament chiar de el la minister, cu exceptia unui spital si acesta din urma pentru ca trebuie ceva cat de cat livrat si pentru ca se vizeaza niste pensionări. Nu omitem insa afirmatia din comuncat care indica faptul ca aceasta ultima unitate-victima este doar “singura validata pana la acest moment”, deci vor mai exista si altele.

Si asta ca rezultat al unei intalniri in care acelasi Burcu a descoperit subit ca toate balmajelile cu care ne-a impuiat capul si noua si ministerului in ultimele luni, dinamitand normalitatea, pot fi aruncate la gunoi asa cum el insusi se arunca cu capul inainte in penibil. Insa da, Burcu este capabil de orice ca sa respecte ca a promis ministrului si anume reforme spectaculoase in liniste, armonie si pace sociala. Iar ceea ce face el acum este doar o eschiva in incercarea de demotivare a actiunilor sindicale anuntate. Din pacate pentru el SNPP nu este vulnerabil la fente.

In acelasi timp, acelasi Burcu arunca formal o convocare de sedinta pentru a “discuta” reorganizarea aparatului central fara sa ofere absolut niciun fel de date si materiale. SNPP si FSSP transmit in scris ca nu vor mai participa la astfel de intalniri si nu vor mai valida nicio reforma marca Burcu in absenta documentelor pe care se fundamenteaza acestea si care ar trebui sa permita un dialog pe date concrete care sa se inchida cu concluzii clare si asumate, nu cum s-a procedat pana acum in intalniri haotice in care Burcu dejecteaza spontan tot ce are in cap iar in secunda doi se repliaza si vine cu o alta varinta si tot asa. In completare a fost solicitat raportul de audit despre care am aflat indirect ca ar sta la baza spargerii ANP.

Pana sa poata fi analizat raportul, Burcu a bifat rapid intalnirea pe reorganizarea ANP chiar si in absenta a doua federatii semnatare ale Acordului colectiv si Acordului privind transparenta decizionala (motiv clar de contestare si blocare a demersului inclusiv in instanta) si a dat de pamant cu acele structuri din ANP care erau in vizor in mod subiectiv. Exact aceasta miscare arata de ce este capabil Burcu si bine ar fi ca cei care se lasa amagiti de comunicate cu renuntarea la reforme, sa se trezeasca! Raportul facut de Directia audit din ANP despre care vine vremea sa vorbim, reprezinta o ameteala de date si informatii alterate profund pe linia lor logica, in mod evident.

• Modul de realizare a Raportului de audit prin care se doreste faramitarea ANP ca mare reforma in CV-ul lui Burcu:
• Au exitat două sesiuni de discutii, inițial cu 5 directii (fără DPCT, DSM etc), în sesiunea doi fiind incluse ulterior, din mers, și restul de structuri (doc 1, doc 2).
• S-au cerut raportări numerice pe activități. Perioada de strângere a datelor a fost de două zile. În mod evident timpul a fost insuficient, informațiile au fost adunate in mare grabă deoarece nu existau în vreo bază de date, preexistentă sub forma cerută de audit.
• Fiind misiune ad-hoc, procedura de obiecții a fost inexistentă. S-au prezentat concluziile și toti sefii de structuri din ANP au fost puși în fața faptului implinit.
• In raport apar grafice atractive și de aparent impact cu celebra grafica de tip placinta din care feliile ar indica cât reprezintă din activitatea unei structuri fiecare componentă. Un necunoscător care se uită pe grafice va avea o concluzie total eronată. Astfel, anumite servicii apar cu 2-4% din activitatea unei direcții, exemplu Serviciul Achiziții din DEA, valori aruncate efectiv din burta.
• In dimensionarea garficelor au fost luate in calcul doar anumite activități apreciate ca atare de audit, fara a avea o explicație sau fundamentare în spate, total subiectiv si fara dreptul de a obiecta. De asemenea, activități complexe care nu pot fi comparate ca și complexitate și volum au fost marcate cu 1 unitate alterand total relevanta reala.
• În concluzie raportat la graficele din raport, baza de raportare si cuantificarea activității pe componente structurale au fost întocmite arbitrar si nu reflecta realitatea.
• Niciunui șef de structură nu i s-a prezentat baza de raportare sau ceea ce a fost inclus în calcul și sub ce formă. Sefii de structuri au constatat ca în urma raportului de audit au o substructură care ar realiza 5% din structura mare însă nu a inteles nimeni cum a apărut acel 5%, la ce s-a raportat și ce a făcut parte din el.
• Timpul de documentare a misiunii de audit care a fost de sub 2 zile per structură mare, (DEA, DSDRP) spune tot!
• ⁠⁠S-au facut paralelisme cu situații care nu au nicio incidență în sistemul nostru, exemple dupa ureche pe modul “așa e logic” ca asa gândesc auditorii nu ca asa ar exista la nivelul unei instituții militare.
• Auditorii au știut ca materialul va fi folosit pentru un proiect de reorganizare și dincolo de rapoartele scrise au transmis și alte informatii prin viu grai care poate au făcut și mai mult rău, decât raportul în sine.
• ⁠⁠O acțiune hei-rup-ista este utilizata drept fundament, însă dacă este luat in detaliu raportul de audit vom vedea ca nu se incadreaza pe linia prin care poate fi motivata reorganizărea. Tușa in care se citește materialul este una profund negativista fara niciun fundament de îmbunătățire a activității. Nu sunt sugestii reale, nu sunt propuneri ce țin de dezvoltare sau real progres.
• Nicio constatare de audit, la nicio structură nu evidentiaza un aspect pozitiv, un plus adus activitatilor specifice sau polițistului de penitenciare care este beneficiarul final in esenta, ci doar consideratii subiective ca merge și așa, ca suntem prea mulți și ca nu este nevoie de oameni.

Exemplu grafic: