Exprimam în prima parte a articolului așteptări ca Directiva europeană privind salariul minim să influențeze, în sens pozitiv, noua lege de salarizare pentru bugetari. Directiva a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene pe 4 octombrie 2022 ca ultimă etapă din parcursul directivei început în anul 2020.

Urmează publicarea directivei în Jurnalul Uniunii, moment de la care trebuie să curgă alte 20 de zile pentru ca directiva să producă efecte. Dar de ce insistăm atât pe această directivă? Simplu – dacă în România aveam un nivel corect al salariului minim și al acoperirii cu negocieri colective, nu ne-ar fi interesat această directivă. Ca să ne lămurim, trebuie să aruncăm o privire la câteva prevederi cheie din conținutul actului, prevederi care în mod cert vor genera efecte în România:

Salariile minime sunt considerate adecvate dacă ele sunt echitabile în raport cu distribuția salariilor în țară și oferă un nivel de trai decent. Gradul de adecvare al salariilor minime legale este determinat având în vedere condițiile socioeconomice naționale, inclusiv creșterea la nivelul ocupării forței de muncă, competitivitatea, precum și evoluțiile regionale și sectoriale. Gradul lor de adecvare trebuie evaluat cel puțin în raport cu puterea lor de cumpărare, cu evoluția productivității și cu poziția lor în raport cu nivelul, distribuția și creșterea salariilor brute. Utilizarea indicatorilor folosiți în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare al salariului minim în raport cu nivelul brut al salariilor.

Statele membre în care acoperirea negocierilor colective este mai mică de 70 % din lucrătorii definiți în sensul articolului 2 prevăd, pe lângă acestea, un cadru de condiții favorabile negocierilor colective – fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia – și stabilesc un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Planul de acțiune trebuie să fie făcut public și trebuie notificat Comisiei Europene. (n.a.: foarte probabil procentul a fost majorat la 80% în forma finala a directivei)

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că partenerii sociali sunt implicați efectiv și în timp util în stabilirea și actualizarea salariului minim legal, inclusiv prin participarea la organismele consultative menționate.

Cum se vor traduce aceste prevederi în practică? Mass-media sintetizează:

În timp ce Germania și-a majorat, începând cu 1 octombrie, salariul minim, factorii de decizie de la București ezită încă să anunțe o decizie pentru 2023. Sindicatele europene fac presiuni pe guverne, cerând măsuri urgente pentru combaterea prăbușirii nivelului de trai al populației. Directiva europeană care prevede un anumit nivel pentru salariul minim a primit marți aprobarea finală

Minim 50% din salariul mediu brut. Germania și-a majorat, începând cu 1 octombrie 2022, salariul minim de la 10,45 euro pe oră la 12 euro pe oră, ceea ce reprezintă o creștere a salariului cu 15% pentru 6,64 milioane de lucrători. Măsura a fost adoptată pentru a veni în întâmpinarea directivei europene care dorește să reglementeze, la nivelul blocului european, nivelul salariului minim, dar și alte condiții de muncă ale angajaților. Astfel, în privința salariului minim, directiva europeană stipulează că trebuie să asigure un nivel de trai decent pentru angajați. Prin urmare, salariul minim brut pe economie nu ar trebui să fie mai mic de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

Trebuie precizat că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi români sunt plătiţi cu salariul minim, ceea ce înseamnă 23% din cei 5,6 milioane de salariaţi activi. Salariul minim brut în România, în 2022, este de 2.550 de lei pe luna, ceea ce înseamnă că un angajat primește un salariu net lunar de 1.524 de lei. Prin urmare, ponderea salariului minim în cel mediu brut este de aproximativ 42%, sub procentul stabilit de normele europene. Pentru ca Romania sa respecte indicatorul din directiva europeană, ar trebui ca salariul minim brut să fie 3.075 de lei, în condițiile în care salarial mediu brut estimat de Comisia Națională de Prognoza pentru 2022 este de aproximativ 6.150 de lei.

Nivel foarte scăzut pentru negocierile colective. În acest moment, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, doar peste Letonia și Bulgaria. O altă prevedere a directivei europene esta că ”statelor membre li se va cere să promoveze negocierea colectivă și să combată distrugerea sindicatelor, iar în țările cu o acoperire a negocierilor colective sub 80% va trebui să se elaboreze un plan de acțiune pentru a sprijini negocierea colectivă”. Iar nivelul de acoperire al negocierilor colective este în prezent foarte scăzut în România, doar 20% dintre lucrători beneficiind de prevederile unui contract colectiv de muncă.

sursa  Ziare.com

​Salariul minim brut ar putea crește la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, față de 2.550 cât este în prezent. Chiar și așa România rămâne pe ultimele locuri în clasamentul european al veniturilor minime. În acest moment, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, doar peste Letonia și Bulgaria. Un salariu minim brut de 3.000 de lei, chiar și acum, ar pune țara noastră pe al al cincilea loc de jos în sus în topul european. Însă veniturile minime au crescut în semestrul al doilea în mai multe țări, potrivit datelor Eurostat, ceea ce înseamnă că sansele României de a avansa în clasamentul UE sunt minore. 21 de state din Uniunea Europeană au salarii minime, excepție fiind Italia, Cipru, Austria, Finlanda, Suedia și Danemarca. În acest moment, cel mai mare salariu minim brut este în Luxemburg, de aproape cinci ori mai mare decât în România.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că există posibilitatea ca salariul minim şi pensia să crească din 2023, menţionând că există voinţa politică în acest sens, dar datele vor fi făcute public după proiecţia bugetului pe anul viitor. „Am susţinut încă de la început că trebuie să ne îngrijim astfel încât să ne aliniem la această decizie. Există posibilitatea ca începând cu anul 2023, aşa cum am discutat în coaliţie şi am afirmat de fiecare dată, să susţinem creşterea salariului minim şi, desigur, a pensiei, doar că aceste date, aşa cum este şi normal şi responsabil, vor fi făcute public după ce avem proiecţia de buget pe anul 2023”, a spus șeful Guvernului.

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a anunțat recent că social-democrații vor propune creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei. De menționat este că miercuri Parlamentul European a aprobat directiva privind salariul minim european. Aceasta va obliga statele membre care au salariu minim pe economie, inclusiv România, să „garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent”, propunând și o formulă de calcul legată de salariul mediu.

Cel mai important, directiva prevede că stabilirea salariului minim „rămâne o prerogativă națională”. Totuși, statele membre, inclusiv România „trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor”. „Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut” – mai spune Parlamentul de la Strasbourg.

sursa Hotnews.ro

În mod implicit, o evoluție pozitivă a salariului minim va avea un impact bun asupra cadrului de salarizare din sistemul bugetar. Dar, deși în mod clar salariul minim va urca rapid iar negocierile colective se vor flexibiliza, în esență este totuși vorba despre o competiție extrem de strânsă între creșterea prețurilor și cea a salariilor și în opinia noastră, este de fapt mai mult despre supraviețuire decât despre bunăstare. Iarna care urmează poate fi decisivă inclusiv pentru trezirea din amorțirea socială a populației grav afectate de explozia prețurilor.