În urmă cu trei ani, ÎCCJ adopta celebra deja Decizie nr. 51/2019, care de fapt nu făcea altceva decât să confirme că prevederile legale care impunea eliminarea inechităților salariale prin salarizare la nivelul maxim în plată pentru fiecare funcție, sunt aplicabile și salariaților din familia ocupațională apărare, ordine publică și siguranța națională. Polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii, în loc de “salariu de bază” primesc “salariu de funcție” și acesta era motivul invocat de instituții pentru a menține inechitățile existente. În poliție această decizie a ÎCCJ a generat o ordonanță de urgență prin care se acordă în tranșe (!) pe trei ani în urmă, precum și pentru viitor, sporul de fidelitate și sporul de studii superioare (sume compensatorii) la nivelul corect și nu la cel înghețat în anul 2010.
Această problemă pe care o aveau colegii din poliție nu a existat niciodată în penitenciare, unde acordarea s-a făcut corect încă din 2010, conform legii și exact această acordare corectă a generat o serie de încercări de-a lungul anilor, de a ține pe loc salariile din penitenciare în timp ce ale polițiștilor si militarilor creșteau. In 2016 și 2017, doar prin zeci de proteste sindicale am reușit să ținem pasul cu creșterile acordate în familia ocupațională, din care eram exceptați în mod deliberat și care au fost în procent de 30% (salariul de merit de 20% plus majorare de 10%). Aviz celor care au în continuare numai critici pentru sindicate și care aleg să stea deoparte sau să iasă din mișcarea sindicală din diferite motive. Am reușit astfel ca pe durata crizei economice care a început în 2009 să menținem o salarizare corectă și apoi chiar să creștem salariile în paralel cu polițiștii și militarii.
Ulterior Deciziei 51/2019, în ANP s-a constituit un grup de lucru cu participare sindicală, care a luat în calcul diferite efecte posibile ale deciziei la nivelul Poliției Penitenciare. Nu vom relua discuțiile sau divergențele din grup. Scopul grupului a fost de identificare și eliminare a inechităților din sistemul nostru iar viziunea ANP a fost evident mai restrictivă decât cea sindicală, dar totuși a fost identificată o cale de corecție a celor mai deranjante diferențe dintre funcțiile similare, prin restrângerea plajei de coeficienți de ierarhizare (trepte) pe care poate fi numit un polițist de penitenciare, chiar dacă funcția are aceeași denumire. Decizia ANP nr. 745/17.06.2022 sintetizează practic aspectele convenite în grupul de lucru unde SNPP a propus o singură treaptă (cea maximă în plată, evident) în loc de trei câte se profilau spre finalul dezbaterilor. Această decizie restrânge posibilitate de numire a polițiștilor de penitenciare de la un maxim de 16 trepte la un maxim de două trepte, în anumite domenii fiind prevăzută chiar o singură treaptă.
Trebuie precizat că nu este vorba despre o rescriere a statelor de funcții (OMJ) și în niciun caz de vreo modificare de nomenclator (HG) ci mai degrabă de instrucțiuni pe linie de resurse umane privind numirile pe funcții dar și de o strategie prin care ANP urmărește comprimarea treptată a acestui ecart de 16 trepte până la maximul prevăzut în Decizia ANP 745/2022, astfel încât să nu mai existe diferențe salariale între funcții identice. În practică, decizia menționată produce în primă fază efect asupra polițiștilor de penitenciare care sunt numiți pe funcții începând cu 14 iunie 2022. Este vorba atât de nou încadrați cât și de cei declarați admis la concursurile din sursa internă (indiferent de procedură; inclusiv – trecerea agenților în corpul ofițerilor).
Evident că este previzibilă reacția: “bine că îi numim pe maxim pe cei noi, iar cei vechi mai au de așteptat”. Ca sindicat, vedem posibilă o extindere a soluției, la tot personalul, prin efectul legii, cu scopul real de eliminare integrală și nu parțială a inechităților, altfel, vom avea în continuare diferențe consistente între funcții similare, cei nou veniți fiind în avantaj față de cei vechi. Totuși, ANP nu își asuma mai mult de atât la acest moment, orice altă varianta fiind posibilă doar prin instanțe de judecată unde SNPP a obținut deja cel puțin o soluție definitivă favorabilă (Rahova) urmând și altele. În orice caz, chiar și această soluție parțială reprezintă un progres considerabil, prin comparație cu celelalte instituții din structura de apărare unde nici nu exista subiectul.
Dar ce se va întâmpla totuși cu cei care nu se regăsesc în categoria celor nou încadrați? Vor rămâne pe coeficienții actuali ani de zile până vor reuși să atingă maximul funcțiilor pe baza avansărilor anuale? În principiu da, cu un aspect nu chiar de noutate care se adaugă și îl vom numi “avansare rapidă”. Ne amintim că ulterior noului statut special, prin OMJ 228/C/2020 a fost introdusă următoarea prevedere:
Art. 3 – Prin excepție, ulterior avansării în condițiile art. 2, se mai poate realiza în cursul aceluiași an calendaristic încă o avansare a polițiștilor de penitenciare într-o funcție imediat superioară la aceeași poziție din statul de organizare, cu ocazia zilei de 29 iunie – Ziua personalului din sistemul administrației penitenciare sau Zilei de 1 decembrie – Ziua Națională a României, la propunerea fundamentată și motivată în scris a persoanei care are atribuții de conducere sau coordonare directă a activității acestora, din care să rezulte efectuarea unor activități/lucrări cu grad ridicat de specializare sau complexitate ori care presupun un volum mare de muncă, dacă îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la art. 2 lit. c)-f).
ANP are în vedere un reglaj cât mai rapid a situației coeficienților din Poliția Penitenciară inclusiv pentru angajații care nu fac la acest moment obiectul Deciziei ANP 745/2022. Se vizează practic o accelerare a acestor avansări, fiind acum posibile două pe an în loc de una cum era anterior noului ordin. În plus ANP intenționează să declanșeze proceduri de concurs pe funcțiile cu coeficienți maximi, în cadrul categoriilor (agenți și ofițeri, separat) conform Legii 145/2019, pentru o eliminare cât mai rapidă a tuturor diferențelor (încurajăm colegii să se înscrie la aceste concursuri care echivalează cu o promovare rapidă pe nivelul maxim):
Articolul 98 – (1) Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenții și ofițerii în activitate, din cadrul aceleiași categorii.
Ca efecte ale Deciziei ANP 745/2022 pentru cei mai puțin familiarizați cu termeni ca trepte sau coeficienți de ierarhizare, dacă este să alegem un exemplu fără o legătură concretă cu o anumită funcție, în cazul în care, în loc de un coeficient de 3 se va acorda un coeficient de 4, acest lucru se concretizează într-o creștere salarială cu peste 30%, având în vedere ca tot salariul este calculat pornind de la această valoare. Sigur că exemplul reprezintă poate o extremă dar în unele situații efectul în bani al Deciziei ANP 745/2022 îl poate concura pe cel al aplicării integrale a Legii-cadru nr. 153/2017. În plus, pe lângă impactul imediat asupra coeficientului și implicit a salariului, în situația aplicării efective a Legii-cadru, salariatul care în loc să fie numit pe treapta 10 sau chiar 16 a unei funcții, este numit pe treapta 1, datorită acestei poziționări superioare din prezent va beneficia de o poziționare superioară și pe grila legii-cadru. Această perspectivă rămâne încă incertă, guvernanții urmând foarte probabil să ne surprindă cât de curând cu un nou proiect de lege privind salarizarea, cu precizarea că principiile de bază ale sistemul de salarizare, în mod previzibil vor fi similare cu cele actuale; apa caldă nu poate fi inventată azi.
Adresa ANP 35805/2022:
Decizia ANP 745/2022:
38 de răspunsuri
Ok. Toate bune și frumoase stimați lideri sindicali. De acord cu tot ce s a menționat în articol. Totul pentru tineri și nou încadrați( evident ei vor fi viitorii cotizanti).
DAR CEI CU PESTE 25 ANI VECHIME IN RAHATUL ASTA DE SISTEM …?
LOR CAND LE VA CRESTE SALARIUL CONFORM DECIZIEI ANP RAPORTATA LA CELEBRA DECIZIE 51?
DL TEOROC V.AM SUSTINUT SI AM IESIT IN STRADA CAND A TREBUIT, AM FOST DE LA INCEPUT IN SINDICATE, AM FACUT GREVE… NOI , NU CEI TINERI SI CEI NOU ANGAJATI
NOUA CHIAR NI SE DA CU PICIORU’ ASA PE FATA???????
2022 – doua avansari / avand in vedere vechimea, nu ai atins inca nivelul maxim al functiei??
Da, 2.90. Din ce inteleg( poate înțeleg gresit) este vorba de coeficient maxim la nivel de sistem, adică 3 și… , care teoretic înseamnă alt salariu.
la nivel de sistem maxim pt agenti e 2,90
Atunci de ce agentii din ANP au coeficienți de peste 3
De ce agentii de la transport deț. au coeficient de 3 și…
coeficientul maxim in tot sistemul nostru este 2,90 pentru agenti / tinsa, conform OG 64/2006 – 2. Pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – Aparat Central, coeficienţii de ierarhizare ai funcţiilor în care sunt încadraţi se majorează cu 0,25. / in statul de fct tot 2,90 sunt, dar la salariu se aplica majorarea de aparat central / este tipic sistemului de aparare nationala
Și la ofiteri dacă nu ma înșel 9!!
Sa recapitulam agenții de la 2,45 la 2,9 și ofițerii de la 2,45 la 9!!!
Corecta camaraderie ce sa spun?😓
9 nu are nici seful de stat major / in jur de 4-5 se invart coeficientii pentru ofiteri / nu trebuie mers neaprat in zona de top
E 2.90 pentru ca lumea din anp s-a fofilat la schema cu a fi toti la acelasi nivel. Anp-ul avand salariile mai mari .
Halal decizii ! Cei noi sunt încadrați pe maxim și își pot deconta ratele. Cei care au dus greul crizei din 2013 … nu au ajuns la maxim si nici nu primesc contravaloare ratei. Vrăjeală cu avansarea de 2 ori pe an: chiar daca sunt propuneri, nu au fost aprobate în consiliul de conducere. Îmi este scârbă de acest sistem și abia aștept să fac 50 ani ca să scap de mocirla asta de sistem.
ca urmare a acestei decizii avansarile se vor face mai flexibil pentru eliminarea diferentelor / la asta vom contribui si noi
Când am început protestele și noi eram tineri încadrați . Acum ca am câștigat ceva beneficiază cei care nu existau la momentul respectiv . E corect ?
alternativa este sa nu se ia nicio decizie / ca in mai mapn etc / nu sunt vizati doar cei nou intrati ci si cei vechi care au luat concursuri / ulterior si urgent tot personalul va fi tras pe pozitii pentru echilibrare
Eu ca lucrător vechi voi acționa in instanța, probabil voi pierde la nivel național(deși nu cred ca mi va fi respinsă acțiunea din moment ce exista deja antecedente și
Practica judiciara la nivel național in care au obligat anumite unități punctual sa i urce in coeficient maxim
Pe angajați), la CEDO este principiul munca egala, plata egala!
La CEDO sigur voi câștiga!
Măcar durează mai puțin decat sa se gândească ANP ul cum sa pună in practica!
avem un proces castigat pe salarizare la maxim, avem si pierdute dar si multe aproape de final – speram sa fie castigate / practica nu este stabila
Domnule Presedinte la Rahova se asteapta din luna ianuarie-februarie sa se puna in aplicare procesul castigat de sindicalisti ,pe care Directorul care tocmai a fost schimbat din functie a blocat decizia tribunalului,chiar daca a fost amendat in fievare zi cu un anumit procent.Se mai aude ceva de punerea in aplicare a acelei sentinte judecatoresti ? La un moment dat am fost informati de catre bifoul resurse umane ca suntem de acord cu impact financiar zero…bineanteles ca oamenii au refuzat…s a sucit shimbarea…s a revenit ca va fi pusa in plata decizia tribunalului dar la nivelul anului 2018…Sindicatul asa cum era si normal a contestat decizia si de atunci nu s a mai auzit nimic.Aveti idee ce se intamplă ?
da / este o lupta / ca si cu tbc ul inceput in 2006 si finalizat in 2011 / speram sa nu dureze ca atunci / dar asa cum atunci am razbit noi spunem ca vom razbi si acum / sunt amenzi pe care instanta trebuie sa se pronunte, termene la care trebuie sa ne prezentam / mai avem
A fost semnată decizia de punere in aplicare, chiar dacă intr-o forma parțiala. Se fac calculele la nivelul sectorului financiar. Numai bine!
Sa va fie rusine!
De ce nu ar fi indreptatit unul nou incadrat care desfasoara in aceeleasi conditii, aceeasi mizerie de munca precum un agent cu vechime?
Eu am prestat din primul an al incadrarii munca cot-la-cot cu agentul ala vechi, ba de multe ori am avut rezultate mai notabile decat ei-probabil datorita vigorii tineretii- am luat salariu cu 20-30% mai putin decat respectivul. Acum am 15 ani vechime si nu am nicio problema cu asta. Nu mi-am permis sa am frustrari de genul niciodata. Apreciez a fi justa, corecta si echitabila aceasta decizie!
nu sunt sigur cui te adresezi / normal era sa nu avem acest subiect si sa fie egal pentru toti / insa din pacate atata poate asuma anp acum / insa tot este un inceput de drum pe care se poate merge pentru o echilibrare rapida a tuturor functiilor/posturilor din sistem
Un șef secție cu 10 ani vechime are coeficient 6!
te mai informezi / pana la 4,9 (maxima sig) / nici directorul nu are 6 !
Ce interesant..
De ce in aparatul central sunt coeficienți mai mari?
Sunt șocată să aud asta!
Ei habar nu au cu ce se mananca munca asta…
nu numai ca sunt coegicienti ceva mai mari (nu este cazul la agenti) ca in toate aparatele centrale din structura de aparare (sistem militar in esenta / linia a fost data de armata) dar au in plus o majorare de coef de 0,25 prin OG 64/2006 plus alte majorari stabilite prin L 153/2017. Aparatul central primeste (ca diferente in cadrul transelor de aplicare a legii-cadru) pe langa majorarea de 7,5% ce se acorda intregului sistem inca 12,5% la care daca lucrezi la prevenire (inclusiv in aparat central) se mai pune 12,5%. Daca legea-cadru s-ar aplica integrla diferentele salariale fata de aceste zone din anp ar fi uriase. Asa a decis legiuitorul … Pentru toate insitutiile coordonatoare din structura… Nu multi au sesizat aspectul… Se apreciaza ca este nevoie de o atractivitate (salariala) sporita a posturilor din aparatele centrale unde activitatea ar fi… mult mai complexa
Daca se tot trage cu salarizare egala toata lumea ar trebui salarizata la nivelul aparatului central.Sau aparatul central la nivelul unitatilor si asa mai scazi din cheltuieli. Chestia e ca nimeni nu a incercat modificarea legii sa fie egalitate pentru ca au fost si sunt “acolo”. Unii sunt mai egali decat altii.
nu merge / nivel de ordonator de credite diferit / pe practica instantelor asta a fost motivul de respingere in multe actiuni
poate vi vazut si de catre noi noul acord colectiv semnat de mj-anp-sindicate?
il asteptam si noi
Cum este posibilă avansarea de ex. pentru un ofițer care este numit pe o funcție unică într-o unitatea (informații clasificate, MSU, SSM etc.) Având în vedere ca dispozițiile actuale prevăd ca avansarea se poate face prin concurs pentru funcții vacante? Se vor crea atâtea funcții vacante câte persoane nevoite sa fie avansate? Sau Să se înscrie la un concurs pt alta funcție? Au dorit sa elimine o inechiate/discriminare și au generat alta…
nu vorbim de concursuri / discutia vizeaza numirile care se fac din 14 iun si avansarile fara examen la aceeasi pozitie din stat – omj 228/2020
Nu am adus eu im discuție “concursurile”…în cuprinsul articolului ați făcut vorbire ca ANP dorește o “accelerare” în temeiul art. 98 alin. 2 din Statut, totodată încurajând colegii sa se înscrie la aceste concursuri. Vis-a-vis de acestea am adresat întrebările…dacă binevoiți să oferiți un răspuns, deoarece cred ca sunt mulți colegi interesați. Mulțumesc
nu cred că ați înțeles întrebările colegului ION ION, cred că acesta se referea la ”proceduri de concurs pe funcțiile cu coeficienți maximi”…
Așteptăm cu interes un răspuns la întrebările colegului.
”Procedura de concurs pe funcții cu coeficienți maximi”? Ce ar trebui inteles aici ? Ce fel de concurs este asta? Asa cum s-a informat aici, intreg personalul din penitrenciare va fi pe coeficient maxim (pe cel prevazut de functia pe care o ocupa). Acolo unde mai sunt trepte pana șa maxim, se va produce natural fara vreun concurs.
Să înțelegem că pentru exemplul oferit (ofițer numit pe o funcție unică într-o unitatea, resepctiv informații clasificate, MSU, SSM etc.) nu se poate aplica ”accelerarea” dorită de ANP?
Nu noi am vb de ”procedura de concurs pe funcții cu coeficienți maximi”.
De fapt cred că dvs. ne puteți răspunde la întrebarea: ”ce fel de concurs este asta?”
Frază preluată din acest articol:
”În plus ANP intenționează să declanșeze proceduri de concurs pe funcțiile cu coeficienți maximi, în cadrul categoriilor (agenți și ofițeri, separat) conform Legii 145/2019, pentru o eliminare cât mai rapidă a tuturor diferențelor (încurajăm colegii să se înscrie la aceste concursuri care echivalează cu o promovare rapidă pe nivelul maxim)”
Stimate domnule Teoroc,
Nu ar fi corect totusi, ca toti angajatii incadrati/numiti pe functii dupa emiterea Deciziei nr. 51 din 11 noiembrie 2019, sa fie pusi pe coeficientul maxim avand in vedere faptul ca deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, obligatorii? Sa se revina cumva la decizia de numire? Iar pentru cei incadrati inaintea deciziei ICCJ sa se gaseasca o solutie pentru aducerea pe coeficientul maxim?
Concret, ce se face pentru ofiterii care inca nu sunt pe maxim si mai au aproximativ 5-6-7 ani de zile pana cand ajung la coeficientul maxim cu tot cu avansarea accelerata?
Cu aceasta decizie, DG ANP, nu a reusit decat crearea unei noi frustrari a vechilor angajati si a unei noi inechitati in ceea ce priveste salariazarea, avand in vedere ca sistemul penitenciar era actionat in instanta de angajatii vechi pe probleme de salarizare, nu de cei noi..
ANP are în vedere un reglaj cât mai rapid a situației coeficienților din Poliția Penitenciară inclusiv pentru angajații care nu fac la acest moment obiectul Deciziei ANP 745/2022. Se vizează practic o accelerare a acestor avansări, fiind acum posibile două pe an în loc de una cum era anterior noului ordin. În plus ANP intenționează să declanșeze proceduri de concurs pe funcțiile cu coeficienți maximi, în cadrul categoriilor (agenți și ofițeri, separat) conform Legii 145/2019, pentru o eliminare cât mai rapidă a tuturor diferențelor (încurajăm colegii să se înscrie la aceste concursuri care echivalează cu o promovare rapidă pe nivelul maxim): – extras din articol
https://snpp.ro/wp-content/uploads/2022/06/Decizia-ANP-745.pdf
Bună ziua,
Având în vedere legislația actuală aplicabilă pentru acestea (art. 98 din Statut și art. 6 și următoarele din OMJ 4225/2021) se poate trage concluzia că nu este posibilă o ”promovare rapidă”, cel puțin nu una de ordinul lunilor, pentru că singura care se poate aplica în prezent este avansarea de două ori pe an, care nu este o regulă, a doua fiind excepțională.
Eliminarea echităților se putea face prin aducerea tuturor cadrelor la coeficient maxim potrivit deciziei, așa cum a precizat colegul de mai sus.
Sigur, pentru colegii agenți care doresc trecerea în categoria ofițerilor, sau pentru cei care doresc să ocupe funcţii de execuţie, în cadrul aceleiaşi categorii, se poate face prin examen…dar în a doilea caz nu cred că a mai fost cineva de ceva vreme…însă pentru anumite funcții avansarea rapidă va însemna în cel mai fericit caz o reducere la jumătate a perioadei, care este de ordinul anilor…
să luăm exemplul unui ofițer încadrad pe coeficient 3.70, începând cu data de 01.06.2022, pe o funcție unde coeficientul max este de 4.80. prima avansare se poate acorda după un an în poliția penitenciară, adică în anul 2023 (de la 3.70 la 3.80), iar cu titlul de excepție în aelași an o adoua (cu ocazia zilei de 29.06 sau 01.12), după aceste avansări, colegul mai are de avansat 8 trepte, deci în cel mai fericit caz ar ajunge la coeficient max în 4 ani (în total 5 ani min), cu tot cu ”accelerarea” procedurii de avansare.
Soluția este fie revenirea la Decizia 745/2022 și aplicarea acesteia și pentru polițiștii de penitenciare încadrați anterior datei de 15.06.2022, fie modificarea legislației actuale pentru a permite organizarea unor examane pentru avansarea la coeficient max, deoarece pe legislația actuală avansarea este posibilă doar prin concurs în condițiile art. 98 din Legea 145/2019.
Cu titlul de recomandare pentru o eventuală modificare a legislației aplicaile sistemului poliției penitenciare vă supun atenției:
H.G. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice-
ART. 44 (1) Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.
Diferența dintre examen și concurs este foarte relevană în situația actuală….
Pacat ca astfel se aduce “plus de valoare” acestui sistem, pacat ca in acest mod sunt incurajati cei ca mine sa impartaseasca experienta lor celor noi veniți…Eu? Ofiter definitiv venit in sistem cu experienta, acum cativa ani, dar care spera ca in aprox. 7 ani (in cel mai fericit caz in perioada înjumătățita), va atinge nivelul salarial al colegului venit ofiter debutant(aflat sub coordonarea mea), cu care imi impart activitatea (aceeasi specializare). Unde este principiul munca egala, tratament egal? cel cu experienta il invata pe cel debutant, isi asuma raspunderea pentru el 1 an, iar ulterior activitatile cu grad de dificultate ridicat revin tot celui cu experienta. Suntem oameni in cele din urma, oricat ne dorim sa aducem plus de valoare pentru acest sistem si sa fim toleranti, ceea ce se întâmplă este frustrant!