Astăzi ne concentrăm asupra Centrului de Detenție Craiova, vizat de o reorganizare care ar urma să îl transforme într-o simplă secție exterioară a Penitenciarului Craiova. O decizie pripită și lipsită de argumente solide nu doar că ignoră realitățile juridice, sociale și administrative, dar riscă să dezechilibreze profund funcționarea unității și a sistemului în ansamblu.

În articolul de față prezentăm punctul nostru de vedere ferm, susținut de argumente concrete și propuneri realiste, care arată că CD Craiova poate și trebuie să fie valorificat, nu sacrificat pe altarul unor decizii discutabile.

Centrul de Detenție Craiova are un specific aparte în sistemul penitenciar românesc, fiind una dintre cele două instituţii specializate în recuperarea socială a minorilor şi tinerilor sancţionaţi cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, cu regim de pază şi supraveghere, în care aceștia urmează intensiv programe de instruire şcolară şi formare profesională, precum şi alte activităţi şi programe destinate reintegrării sociale..

Istoria actualului Centru de Detenție Craiova a început în anul 1992 când,  prin Hotărârea de Guvern nr. 265, Direcţia Generală a Penitenciarelor a preluat  Grupul Şcolar Special nr. 5 Craiova transformându-l succesiv în Şcoală Specială de Muncă şi Reeducare a Minorilor, Centru de Reeducare a Minorilor şi Penitenciar pentru Minori şi Tineri.

Ulterior intrării în vigoare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr 756 din 26.10.2016, Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova a fost redenumit în mod oficial: Centrul de Detenţie Craiova.

În prezent, Centrul de Detenție Craiova custodiază minori, tineri cu vârsta de până la 21 de ani și adulți are au comis fapte în perioada de minorat, fiind  sancționați cu măsura educativă a internării, – atât băieți cât și fete,  proveniți din 23 de județe.

În incinta instituției funcționează și  Liceul Tehnologic Special ”Pelendava” Craiova, unitate de învățământ aflată în subordinea Inspectoratului Județean Dolj, care școlarizează persoanele internate:

–       învățământ primar special;

–        învățământ gimnazial special;

–        învățământ liceal tehnologic (clasele IX-XII).

Capacitatea de cazare la 4 mp  este de 434 de locuri, incluzând cele 95 de locuri aflate în capacitatea de cazare a Penitenciarului Craiova, destinate punctului de lucru permanent înființat în anul 2021.

Centrul de Detenție Craiova are toate facilitățile unui penitenciar complet: un bloc alimentar pentru asigurarea dreptului la hrană a persoanelor internate/condamnate dotat cu echipamente noi electrice pentru asigurarea aportului caloric a 500 persoane și o sală de mese în care pot servi massa simultan 100 de persoane condamnate/internate. De asemenea, unitatea noastră dispune de o spălătorie industrială perfect funcțională (cinci mașini de spălat, trei uscătoare) care pot fi folosite pentru asigurarea igienei colective a 500 persoane condamnate.

Totodată, pe lângă spațiile destinate cazării persoanelor internate /condamnate care au fost modernizate în parte în ultimii 5 ani (în Căminul de detenție nr. 2 au fost efectuate îmbunătățiri: lucrări la pardoseală cu rășini epoxidice, montarea de ferestre din termopan cu geam antiefracție și uși din PVC la băile din camerele de detenție precum și repararea panourilor în băile comune, în vederea asigurării intimității persoanelor internate precum și achiziționarea de paturi metalice pentru dotarea a două secții de deținere, montarea a două aere condiționate de capacitate 48000 BTU pe secțiile de detenție de la etajele superioare ale clădirilor de detenție pentru asigurarea confortului termic al persoanelor internate), în Centrul de Detenție Craiova există și  4 ateliere de producție( tâmplărie PVC, ambalaje carton, sudură și tâmplărie din lemn) pregătite să fie utilizate de persoanele internate/condamnate în prezența personalului angajat.

Această infrastructură a fost proiectată pentru operare independentă, cu circuite tehnice dedicate și fluxuri bine definite, ceea ce ar fi irosit și parțial dezafectat dacă unitatea ar fi redusă la statutul de simplă secție exterioară. În loc să valorifice această capacitate, conversia ar impune costuri inutile, ar limita producția internă și ar crea blocaje logistice ireversibile în alimentație și igienă.

Începând cu anul 2019 au fost demarate investiții de amploare la nivelul unității, unele dintre acestea fiind finalizate la acest moment ( ex. modernizare rețele termice, schimbarea de destinație a secției de deținere E 4 în Infirmerie). De asemenea, au fost inițiate și alte investiții care se află în stadii diferite ( proiectare / note conceptuale și teme de proiectare avizate în CTE), astfel:

–       Construirea unui spațiu transfer tranzit deținuți pentru asigurarea unor condiții decente persoanelor condamnate care se transferă de la alte unități penitenciare.  În incinta unității noastre, realizându-se transbordarea. Obiectivul de investiții se află în prezent în stadiu de actualizare documentație,  fiind transmis la Administrația Națională a Penitenciarelor pentru analiză în Consiliul Tehnico- Economic iar ulterior se va transmite către M.A.I –Direcția Generală Logistică în vederea obținerii autorizației de construire;

–       Modernizare centrală termică, aflându-se în prezent în stadiul de documentație de avizare a lucrărilor de investiții;

–       Pentru modernizarea sectorului vizită și a căminului de detenție nr. 1 au fost avizate în anul 2024 de către CTE-ANP notele conceptuale și temele de proiectare, însă în anul 2025, nu au fost alocate fonduri bugetare pentru continuarea demersurilor inițiate pentru cele două obiective de investiții;

–       Se dorește reluarea transmiterii în vederea avizării la ANP  a notei conceptuale și temei de proiectare pentru modernizarea împrejmuirii și a foișoarelor, în urma actualizării anexei construcțiilor din domeniul public al statului.

Pe scurt, Centrul de Detenție Craiova funcționează deja ca un penitenciar              propriu-zis, iar transformarea lui în secție exterioară ar reprezenta o pierdere semnificativă de resurse și eficiență pentru întregul sistem.

I. Considerente juridice

I.1. Legea nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate prevede, la art. 139 alin. 1, modificat și completat prin Legea 59/2024: ”Centrele educative și centrele de detenție sunt instituții specializate în recuperarea socială a persoanelor internate, care se înființează prin hotărâre a Guvernului, în regiunile de dezvoltare constituite potrivit Legii 315/2014. Acestea au personalitate juridică și sunt în subordinea A.N.P.”

În prezent, în sistemul penitenciar românesc funcționează doar două centre de detenție – la Tichilești și la Craiova, ceea ce înseamnă o acoperire parțială a regiunilor sud-est și sud-vest. Astfel, șase regiuni nu sunt acoperite, iar desființarea Centrului de Detenție Craiova contravine vădit literei și spiritului legii, ceea ce poate atrage răspunderea instituțională și sancțiuni la nivel internațional.

I.2. Potrivit art. 2 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ”Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.

Astfel, orice decizie care afectează minorii privați de libertate trebuie să fie adaptată nevoilor lor de reintegrare, protecție și dezvoltare personală – între care nevoia proximității față de locul de rezidență este esențială.

Convențiile internaționale asumate de statul român cu privire la tratamentul aplicabil minorilor și tinerilor privați de libertate stabilesc faptul că aceștia trebuie cazați cât mai aproape de comunitatea lor, separat de adulți. De asemenea, aceștia  trebuie incluși într-un sistem educațional specializat și protejați împotriva riscurilor de marginalizare.

Astfel,  desființarea unuia dintre cele două centre de detenție existente la momentul actual,  generează posibilitatea declanșării unor proceduri de infrigement, litigii și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea de către statul român a obligațiilor în materia justiției juvenile.

II. Considerente administrative

II.1. Centrul de Detenție Craiova dispune de:

–        Dotări specifice vârstei beneficiarilor: săli de clasă, spații pentru activități educative și ocupaționale, cabinete psihologice și sociale dotate corespunzător, ateliere de lucru, o sală de sport și o bază sportivă, bibliotecă, cantină pentru persoanele internate;

–        O ofertă diversificată de activități educative, de asistență psihologică și socială dezvoltate prin parteneriate numeroase cu comunitatea locală;

–        Colaborări constante cu unități de învățământ, asociații, fundații și instituții.

Toate aceste elemente contribuie la un cadru care oferă minorilor și tinerilor șanse reale de formare, dezvoltare personală și profesională și crearea unor premise solide ale reintegrării sociale și a reducerii riscului de recidivă.

În situația transformării Centrului de Detenție Craiova în secție exterioară a Penitenciarului Craiova, toate aceste facilități se vor pierde, generându-se astfel o risipă de infrastructură deja funcțională, adaptată nevoilor acestei categorii speciale.

II.2. În incinta Centrului de Detenție Craiova funcționează ”Liceul Tehnologic Special Pelendava Craiova” –  unitate de învățământ special aflată în subordinea Inspectoratului Școlar Județean Dolj, care asigură școlarizarea persoanelor internate pe nivelurile de învățământ primar, gimnazial și liceal. Aceasta este unica unitate școlară de sine stătătoare care funcționează în sistemul penitenciar românesc. Transformarea centrului în secție exterioară pune în pericol continuitatea activității școlare, acreditările ARACIP ale unității școlare și poate conduce la dificultăți de relocare și la disponibilizarea personalului didactic.

De asemenea, Centrul de Detenție Craiova are un istoric de colaborări solide pe plan local, având rețele proprii de ONG-uri și instituții care au ca obiect de reintegrarea în societate a minorilor și tinerilor,  colaboratori care nu pot migra în funcție de relocarea efectivelor de  persoane internate. Partenerii oferă sprijin permanent persoanelor vulnerabile,  prin furnizarea de bunuri constând în alimente, produse vestimentare și articole de igienă personală, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de detenție, precum și asistență post-detenție.

II.3. Desființarea Centrului de Detenție Craiova și concentrarea minorilor și tinerilor internați într-o singură unitate implică:

– Supraaglomerare;

– Absența contactului direct al minorilor și tinerilor cu părinții și persoanele din mediul de suport;

– Creșterea riscului de conflicte și incidente;

– Afectarea calității actului educativ și de supraveghere;

– Dificultăți de inițiere și menținere a contactelor cu servicii, asociații și organizații cu rol în asistența post-penală;

– Imposibilitatea îndeplinirii obiectivului specific 4.3. – ”Prevenirea recidivei la minori și tineri față de care s-au dispus măsuri educative sau pedepse privative de libertate” al Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei 2025-2029 asumată de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Astfel, un singur centru de detenție pentru întreaga țară este total inadecvat din punct de vedere logistic, profesional și moral și reduce șansele de reintegrare socială a minorilor și tinerilor internați aflați în custodia sistemului penitenciar.

III. Considerente privind  resursele umane

La nivelul Centrului de Detenție Craiova sunt prevăzute 273 posturi, încadrate 246 posturi și 27 de posturi sunt vacante.

În urma analizei efectuate și a propunerii de reorganizare a unității, la data prezentei note, se propune redistribuirea unui număr de 119 posturi din totalul de 273, iar 127 posturi să fie păstrate în structura actuală.

În ceea ce privește personalul încadrat, din cele 246 posturi ocupate, 119 posturi ocupate  (51 ofțeri, 65 agenți și 1 personal contractual) nu vor mai face parte din structura unei Secții de deținere exterioare, în timp ce 127 posturi ocupate vor fi menținute conform nevoilor operaționale ale penitenciarului. Ca urmare a verificării îndeplinirii condițiilor de pensionare, conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, s-a constatat că dintre cei 119 de angajați care ar urma să fie relocați, doar 23 îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de pensie de serviciu anticipată parțială și 2 condițiile de pensionare pentru limită de vârstă.

Raportat la funcțiile de conducere din cadrul unității, în prezent, sunt prevăzute la nivelul unității 21 de funcții de conducere și încadrate 17 funcții.

În urma analizei efectuate, reiese că, în cadrul unității sunt prevăzute 21 funcții de conducere, din care în prezent sunt ocupate 17, toate prin concursuri recente, cele mai multe numiri având loc în ultima perioadă. Doar 1 dintre persoanele care ocupă aceste funcții îndeplinesc condițiile de pensionare pentru limită de vârstă și 4 persoane îndeplinesc condițiile de pensionare pentru pensie anticipată parțială,  ceea ce reflectă o echipă managerială activă și implicată în buna desfășurare a activității.

Desființarea funcțiilor de conducere ar genera un puternic efect negativ asupra personalului. Pe de o parte, eliminarea acestor poziții ar conduce la demotivare accentuată, întrucât funcțiile de conducere reprezintă nu doar un sprijin organizațional, ci și un element de recunoaștere profesională și de dezvoltare a carierei pentru angajați. Pe de altă parte, lipsa unei structuri clare de conducere ar crea vulnerabilități semnificative în gestionarea activităților zilnice, în coordonarea resurselor umane și materiale, precum și în asigurarea regimului și siguranței în penitenciar.

În absența acestor funcții, există riscul ca personalul rămas să se confrunte cu disfuncționalități operaționale, dificultăți în luarea deciziilor rapide și coerente, dar și cu o scădere a responsabilizării, ceea ce poate afecta negativ securitatea și buna funcționare a instituției.

Totodată, având în vedere faptul că posturile de conducere au fost ocupate recent (2019 – 2024)  prin proceduri transparente și concursuri recente, unitatea nu dispune în prezent de un temei solid pentru a justifica desființarea acestora în fața unor posibile litigii sau procese administrative. Această situație creează un risc major ca, în cazul unor contestații, deciziile privind reorganizarea să fie contestate și chiar anulate, ceea ce ar putea conduce la pierderea proceselor juridice. În consecință, unitatea s-ar confrunta cu efecte juridice și financiare nefavorabile, inclusiv obligația de a menține sau reface structura de personal, dar și cu deteriorarea imaginii instituționale. Prin urmare, este esențial ca orice decizie privind structura funcțiilor de conducere să fie fundamentată pe analize temeinice și să țină cont de aspectele legale, pentru a preveni vulnerabilitățile administrative și riscurile asociate.

Din totalul de 246 de cadre, 52 îndeplinesc condițiile de pensionare pentru pensie anticipată parțială din care 8 persoane pentru pensie de serviciu pentru limită de vârstă

În rândul angajațiilor CD Craiova se numără și 10 familii (soț-soție).

Se pune întrebarea, în cazul unei reorganizări, cum are putea Penitenciarul Craiova să preia cele 119 de cadre al Centrului de Detenție Craiova atât din punct de verere funcțional cât și logistic?

Totodată, personalul Centrului de Detenție Craiova este format și specializat în lucrul cu minori și tineri, având competențe dezvoltate în ani de experiență practică, cursuri și parteneriate educaționale. Tot personalul care desfășoară activități directe cu persoanele internate a beneficiat de formare specifică, mentorat, participare la proiecte naționale și internaționale în domeniul justiției juvenile. Această experiență.  nu poate fi transferată și utilizată la penitenciarele pentru adulți, astfel încât  absorbția angajaților într-o unitate penitenciară ar conduce la pierderea acestui activ valoros al sistemului penitenciar.

Subliniem faptul că absorbția angajaților Centrului de Detenție Craiova este imposibil de realizat integral în cadrul Penitenciarului Craiova,  iar o parte a angajaților nu vor putea fi încadrați în noul stat de funcții. Statul de funcții al Penitenciarului Craiova este încadrat aproape integral, astfel încât resursa umană a CD Craiova nu va putea fi preluată în totalitate. Astfel, există riscul semnificativ ca mulți dintre angajații CD Craiova să fie relocați forțat în alte localități, să fie repartizați pe posturi inferioare celor ocupate prin concurs sau să părăsească sistemul (demisii, pensionări anticipate). Aceste aspecte conduc la:

–       Acțiuni în instanță pentru afectarea carierei profesionale,  încălcarea drepturilor câștigate, discriminare sau tratament inegal – procese costisitoare, cu potențiale daune morale și materiale semnificative ;

–       Creșterea costurilor pentru sistemul penitenciar: decontare transport, decontare chirie în situația relocării personalului în alte localități.

IV. Considerente strategice

În mod deloc paradoxal, sistemele penitenciare moderne susțin dezvoltarea unor unități penitenciare de mici dimensiuni, descentralizate, integrate comunitar, în detrimentul unor structuri penitenciare de peste 700 de locuri. Unitățile penitenciare mici reprezintă o formă modernă, eficientă și umanizată de organizare, astfel încât este necesar ca sistemul penitenciar românesc să se alinieze acestor modele, nu să continue paradigma supradimensionării, specifică unor perioade depășite de sistemele penitenciare performante.

Unitățile mici permit:

1.    Securitate dinamică mai eficientă

–       Cunoașterea directă a deținuților de către personalul operativ și de reintegrare;

–       Intervenții rapide și personalizate în cazul incidentelor;

–       Modalități optime de prevenire a violenței și a conflictelor.

2.    Calitatea crescută a relației personal- deținuți

3.    Mediu mai propice reintegrării sociale

4.    Flexibilitate și capacitate de adaptare crescută

–       Implementare rapidă a ideilor noi;

–       Posibilități de experimentare, inovare și pilotare

5.    Costuri administrative mai predictibile și controlabile

6.    Implicarea reală a conducerii și intervenția directă în cazuri sensibile, conflicte sau situații de criză

7.    Reducerea riscului de influențare negativă între deținuți

8.    Vizibilitate locală crescută

Astfel,  desființarea unei unități penitenciare cu mai puțin de 500 de locuri – Centrul de Detenție Craiova – și transformarea unei unități funcționale în secție a altui penitenciar, contravine unei direcții moderne și eficiente de dezvoltare a sistemului penitenciar la standarde europene.

În concluzie, apreciem că transformarea Centrului de Detenție Craiova în secție exterioară a Penitenciarului Craiova este o măsură:

–       Neconformă cu normele naționale și internaționale în materie de justiție juvenilă;

–       Ineficientă – prin pierderea unei infrastructuri funcționale și a unui personal cu expertiză;

–       Neloială – pentru angajații afectați de schimbarea locului de muncă sau obligați să înceteze raporturile de serviciu;

–       Lipsită de umanitate – pentru categoriile vulnerabile custodiate;

–       Nedreaptă – pentru comunitatea care a investit resurse în susținerea reintegrării tinerilor.

Centrul de Detenție Craiova nu este doar o unitate de detenție, ci un spațiu educațional, terapeutic și comunitar caracterizat prin ordine și siguranță, destinat unei categorii extrem de vulnerabile – minorii și tinerii sancționați penal. Transformarea acestei instituții în secție a unui penitenciar este o măsură eronată, contrară legii și interesului superior al minorilor, cât și angajaților. Totodată, transformarea Centrului de Detenție Craiova în secție exterioară ar însemna desființarea unei infrastructuri funcționale, a unei echipe specializate și afectarea siguranței comunității prin scăderea șanselor de reintegrare socială a minorilor și tinerilor custodiați.

În acest context, vă solicităm respectuos renunțarea la inițiativa propusă și inițierea unui dialog real cu factorii implicați, în vederea analizării următoarelor propuneri:

1.    Menținerea personalității juridice atât a Centrului de Detenție Craiova, cât  și a Centrului de Detenție Tichilești, cu posibilitatea extinderii atribuțiilor  și regândirea modului de valorificare a capacității de cazare neutilizată la acest moment prin:

Înființarea unei secții separate specializată pentru tratarea, recuperarea, reabilitarea și reinserția socială a persoanelor condamnate care sunt dependente de consumul de substanțe psihoactive prevăzută la art. 139 alin. 1^1 din Legea 254/2013

2.    Înființarea altor centre de detenție în regiunile de dezvoltare, în conformitate cu art. 139 din Legea 254/ 2014