SNPP cere pontarea corectă a muncii

Timpul de muncă alocat alarmelor are un regim special în poliția Penitenciară. Până în anul 2012, nici nu se punea problema pontării orelor de munca prestată pe perioada alarmelor indiferent de tipul acestora. În urma unor negocieri furtunoase între sindicate si ANP, a fost emisa Decizia DG ANP 569/2012 care a rămas “în picioare” în pofida unor mari divergențe inclusiv la vârful ANP precum și în relația cu MJ, divergențe care au generat controale, verificări si auditări, având în vedere faptul ca decizia respectivă care este încă în vigoare în prezent (cu modificări) genera un mod inovativ de compensare cumulativă a diferitelor tipuri de muncă într-o perioadă în care munca suplimentară încă nu se plătea.

În plină criză economică, Guvernul României, eludând complet legislația muncii, a impus începând cu anul 2010, compensarea exclusivă cu timp liber a muncii suplimentare, motiv pentru care Decizia 569/2012 a prevăzut  tipul de compensare cumulativă, prin care, pentru 8 ore suplimentare de muncă care aveau și regim de muncă în zi de repaus săptămânal precum și regim de sărbătoare legală, se puteau acorda 8 x 3 = 24 de ore de compensare cu timp liber, Poliția Penitenciară fiind singura instituție publică din România care a adoptat și aplicat acest mod de compensare a muncii.

Începând cu anul 2012, prin decizia susmenționată, în urma negocierii cu ANP, a fost introdusă pentru prima dată în sistemul penitenciar, obligația pontării alarmelor de exercițiu care nu au la bază o situație reală, fiind astfel eliminate abuzurile unor directori care se distrau pe seama angajaților alarmandu-i foarte des noaptea pentru a le ține discursuri sterile sau chiar jignitoare ore întregi la cluburile unităților sau doar pentru a-și satisface porniri obscure născute din imposibilitate de gestionare a puterii.

Decizia 569/2012, deși a fost ulterior modificată prin Decizia DG ANP 357/2015 si apoi prin Decizia DG ANP 344/2019, a păstrat în conținut o prevedere care vizează alarmele pentru situații reale, prevedere cu o inerție bazată pe un cadru normativ restrictiv care însă a evoluat în timp, prin care se stabilește ca timpul alocat alarmelor reale nu se poate considera muncă suplimentară, prin urmare nu se va ponta, întrucât evidențierea timpului respectiv (pontarea) generează automat ore suplimentare în orice situație.

Constatând practica neunitară din poliția Penitenciară în materia pontării alarmelor, precum si contradicția dintre prevederile Deciziei 569/2012 și cele ale cadrului normativ actualizat aplicabil, SNPP a cerut ANP modificarea deciziei, respctiv pontarea alarmelor indiferent de tipul acestora.

Atasăm:

  1. Decizia 569/2012
  2. Decizia 357/2015
  3. Decizia 344/2019
  4. Decizia 569/2012 cu modificările ulterioare evidențiate (material elaborat de SNPP)

 

Distribuie

18 răspunsuri

  1. Dle presedinte,
    Care mai este stadiul modificării actelor normative referitoare la actualizarea echipamentului?

  2. Ce se mai stie de sporul de anticoruptie ? Exista si agenti care o sa beneficieze de el ?

      1. Banuim ca nu veti sustine anormalitatea sa fie doar sefii, sporul trebuie inceput cu operativul, cu supraveghetorii

      2. Cand se vor stabili categoriile?
        Sper ca nu acceptati bataia de joc doar pt sefi??

  3. Bună. Mai sunt și alte situații de clarificat. După un exercițiu de alarmare care se încheie de exemplu la 6 dimineața, timpul până la începerea efectivă a programului la ora 7 sau 7.30, cum se consideră? Personalul este în unitate, nu este timp să te întorci acasă.

    1. Un element de luat in considerare cand alarmezi unitatea este ora alarmarii si ce ti-ai propus sa ai pe ordinea de zi in asa fel incat sa nu existe acesti timpi morti. Pe de alta parte, cand te prezinti la alarma ti se inscrie ora la care te-ai prezentat, aceea fiind si cea de la care incepi efectiv programul daca esti tura de zi ori lucrezi la 8 ore.

  4. Din perspectiva securitatii in munca, timpul petrecut la alarma, reprezinta tot timp de lucru, deoarece se desfasoara activitati specifice postului si domeniului de activitate unde esti incadrat ca si lucrator, iar in situatia unei posibile vatamari a organismului care va avea ca si consecinta incapacitate temporara de munca, evenimentul va fi incadrat ca si accident de munca, rezultand deci, ca te aflai in timpul programului de lucru.

  5. Domnule Teoroc, stiu ca sunteti o persoana care se implica in mod activ in rezolvarea problemelor politistilor de penitenciare si aveti tot respectul nostru, al tuturor!Dar in filiala CD Tichilesti cred ca stiti ce se intampla cu (citit / verificam)

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt solicitate pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.